La omul sarac nici boii nu trag...

Sunt dintre cei care, la sfarsit de saptamana, se inarmeaza cu sacose goale si se avanta spre pietele orasului. Dat fiind faptul ca intre "expeditii" trec cam sapte zile, este firesc sa nu remarc faptul ca, de la o saptamana la alta, preturile pentru fel de fel de produse ce sunt aduse spre vanzare de producatorii agricoli se modifica cu cateva mii de lei. Poate ca, pentru unii, cresterile sau scaderile de pret trec neobservate. Mai greu este pentru romanii care au salarii si pensii mici si care nu au alte venituri decat cele pentru care semneaza pe statele de plata sau pe cuponul pe care-l aduce postasul. Nu despre aceasta vreau sa vorbesc, ci despre agricultura din Romania care, in mod normal, ar trebui sa asigure necesarul pietei interne de consum. Cu stupoare constati, insa, ca el, producatorul agricol, practica preturi ce depasesc posibilitatile multora dintre romani. Cetateanul incearca sa se tocmeasca pentru cativa banuti, dar de la personajul de dincolo de taraba, ce il priveste de la inaltimea lazii pe care sta catarat pentru a avea perspectiva asupra lucrurilor, afla cata munca trebuie depusa pentru fiecare fir de patrunjel sau ceapa verde, capatana de salata si alte produse de gradina. Daca e sa o luam de la descalecat, trebuie sa-i credem pe strabunicii si bunicii nostri care spuneau ca, in mileniul trecut, Romania a fost granarul Europei. A trebuit sa vina Revolutia din Decembrie `89 pentru ca tot ce a fost agricultura sa se duca de rapa. Nu pentru ca oamenii ar fi dorit distrugerea acestui sector al economiei, ci pentru ca, abia acum, se vorbeste despre distrugerea fostelor cooperative agricole. In 1990, o lege prin care se urmarea sa se faca dreptate fostilor proprietari de terenuri, expropriati de stat, a fost pusa in aplicare fara ca nimeni sa se gandeasca la consecinte. Oamenii au intrat ei in posesia terenurilor, dar statul a lasat la mana unor intreprinzatori isteti utilajele cu care ar fi trebuit sa se lucreze pamanturile. Fostilor chiaburi, asa cum erau numiti pe vremea comunistilor gospodarii satelor, nu le-au fost restituite decat terenurile, nu si animalele, carutele, plugurile, seceratorile sau alte unelte pe care fusesera siliti sa le predea la C.A.P. Cum cumpararea unor utilaje reprezenta un efort financiar mult prea mare pentru majoritatea detinatorilor de terenuri, iar ideea conform careia "punem mana de la mana ca sa cumparam impreuna" nu prea functioneaza la romani, s-a ajuns in situatia ca terenurile sa fie date in arenda. Asa incepe si marea tragedie a agriculturii din Romania. Conducerile asociatiilor astfel create au urmarit doar obtinerea profitului si au cultivat numai ceea ce au crezut ca are cautare: grau, porumb si floarea-soarelui. Agricultura este unul dintre criteriile ce trebuie indeplinite pentru ca tara noastra sa fie admisa in Uniunea Europeana. Slaba speranta, insa, ca Romania sa reuseasca sa recupereze handicapul ce ne desparte de agricultura tarilor membre... Nici subventiile, nici irigatiile, nici atentia cu care guvernantii trateaza delicata problema a agriculturii romanesti par sa nu fie suficiente pentru rezolvarea problemelor din aceasta ramura a economiei nationale. Romania a ajuns sa importe de la carne, zahar si produse lactate, la grau pentru paine. Unde sunt animalele!? Unde sunt culturile de toate felurile!? S-au dus pe apa sambetei si, tocmai pentru ca toate au ajuns raritati, au atins acum preturi ce sfideaza bunul-simt. Cum sa nu ceara taranul mii de lei pentru ceea ce, cu truda si mare cheltuiala, aduce sa vanda la piata?! Si el, la randul lui, trebuie sa traiasca... Daca totul se invarte intr-un cerc vicios, ce se va intampla cu agricultorii care vor trebui sa concureze cu cei din tarile membre ale Uniunii Europene?! Cum vor face ei sa mulga vacile, alea cate mai sunt, cu mulgatoarea electrica, sa vor face cu porcii, atatia cati mai guita prim curtile lor, sa-i creasca si sa-i sacrifice conform normelor europene?! Ramane de vazut, de fapt, pe unde vor scoate camasa guvernantii nostri, indiferent de culoarea politica pe care o vor avea cei ce vor prelua puterea.