"N-a tolanit-o de-ajuns"

Uneori ma inspaimanta zvonul ca marea majoritate a "trupelor" de muzica actuala sunt din Constanta. Se pare ca orasul de la mare, reinventat poetic de fragilul Ovidiu, cel pe care stramosii nostri il speriau grozav, detine locul unu la productia pustanilor care canta muzica in spatele blocului. Si daca ar fi vorba de muzica, nu m-as gasi eu sa fiu mai catolic decat papa! Dar asa, daca tot traiesc in tara in care toata lumea se pricepe la fotbal si politica, de ce sa nu spun si eu, asa cum au facut-o si altii, "parerea mea". De exemplu, o formatie de tineri, al carei nume l-am si uitat, sau poate ca nu l-am stiut deloc, s-a gandit sa filmeze un videoclip chiar la intrarea in Campusul universitar. Probabil ca ei sunt studenti si s-au gandit ca in acest fel parintii nu ii vor mai stresa in fiecare zi cu intrebarea: "Mama, tu te mai duci pe la scoala?". Si cum tinerii nostri s-au gandit sa faca si ceva promovare universitatii, s-au apucat sa traga cadrele chiar in fata intrarii profesorilor in Campusul Universitatii "Ovidius". Videoclip e un fel de a spune, caci eu am vazut acolo doar fete si baieti dansand. Si parca nu era destul, in clip mai apar niste pusti, probabil prieteni de-ai artistilor care bat de zor o minge de baschet pe dalele de piatra din fata usii campusului, cu gesturi care tradeaza lipsa oricarui simt al ridicolului. Imi amintesc ca baietii de la LA, o trupa made in Inel II, pentru care toate pustoaicele mai mari de clasa a cincea au facut o pasiune nebuna, au fost invitati la o emisiune televizata, la un post central, unde se discuta despre manele, genul de muzica abordat de ei. Moderatorul a tot incercat sa lege un dialog cu baietii gelati de la Constanta, dar a fost inutil. La intrebarea ce semnificatie are expresia "dulceata mea de fata", "muzicienii" pareau a nu fi inteles intrebarea si au raspuns zambind incantati ca muzica lor place fanilor si ca profita de acel moment pentru a le multumi inca o data ca sunt alaturi de ei. Altii se bucura ca cineva le-a raspuns la SMS si ca vor avea factura de mobil incarcata din cauza unei fete. Se pare ca sunt singurele succese notabile ale "culturii" constantene. Nu-mi amintesc ce alte activitati culturale din Constanta sa fi fost atat de mediatizate ca aceste cantecele. Caci, vorba lui Andries spunea intr-un cantec: "Daca deschid aparatul/ Indiferent de ora, noapte sau zi/ E unul acolo care canta mereu/ Imposibil sa nu-l stii", referindu-se la Nea Nicu, prezent cu acelasi refren pe toate posturile de televiziune si radio. Cei care au obiceiul sa se spele pe dinti acompaniati de fondul sonor al acelui post de televiziune care promoveaza muzica romaneasca, vor spune acelasi lucru despre concetatenii nostri care, in textele lor, iubesc femeile si chefurile. Care sa fie motivul? Poate, vorba altei trupe din Romania, mult mai serioasa de altfel, "N-a tolanit-o de-ajuns".