Noua formula a vechiului PNL

Se asteapta ca extinderea schemei de conducere a PNL prin introducerea formulei mixte cu 15 vicepresedinti, sa consolideze structurile superioare ale formatiunii, structuri care vor trebui, intr-un 2007 ce va aduce provocari de tot felul, sa reactioneze prompt si eficient.

Experientele anterioare furnizate de scena politica autohtona au relevat faptul ca partidele politice functioneaza, din punct de vedere organizatoric, conform principiului acordeonului - ele inregistreaza o tendinta de expansiune structurala in perioadele in care se afla la guvernare si, bineinteles, o miscare in sens invers cat timp sunt in opozitie. Acest fenomen este reflectat cum nu se poate mai bine prin manifestarea traseismului politic. Exercitarea puterii presupune, insa, in acelasi timp, si existenta unor structuri complementare acestei actiuni, create in interiorul partidului. Acestea sorteaza, directioneaza si distribuie, pornind de la varf si ajungand la nivelurile inferioare ale formatiunii date, avantajele directe sau indirecte care deriva din activitatea executiva si, in acelasi timp, depun eforturi sistematice de incetinire a inevitabilului proces de erodare la guvernare. Aceste sarcini sunt, fara indoiala, mult mai usor de indeplinit de un sistem organizatoric elaborat - iata o justificare pertinenta pentru noua formula extinsa de conducere adoptata in urma cu doua zile de Comitetul Executiv al PNL. Trecand, insa, din plan pur teoretic in plan particular, observam ca aceasta decizie a liberalilor are, in acelasi timp, si un pronuntat caracter defensiv. Cei doi ani de guvernare care s-au scurs au consacrat PNL-ul mai mult ca incasator si mult mai putin ca initiator al unor proiecte politice percutante care sa puna in dificultate celelalte partide parlamentare. Paradoxal, insa, desi a receptionat lovitura dupa lovitura, multe dintre ele plasate intentionat sub centura, formatiunea lui Calin Popescu Tariceanu s-a incapatanat sa ramana in picioare. Adversarul nu a fost unul clasic - grupul principalelor partide de opozitie -, ci unul colectiv, Traian Basescu si PD, PSD si PRM, plus gruparea fratricida a "platformistilor". Din avalansa de atacuri care s-a abatut asupra liberalilor, dupa ce indoielile privind capacitatea de conducere a liderului si-au consumat potentialul negativ, s-a nascut, pentru a doua oara, certitudinea ca traiectoria aleasa este cea corecta. Liderii liberali marcanti, introdusi in aceasta formula organizatorica generoasa, dau impresia astazi ca sunt in continuare pregatiti sa faca fata, alaturi de premier, numeroaselor provocari si atacuri pe care, in mod cert, viitorul apropiat le va aduce. Ramane de vazut daca pariul pe care si l-au asumat va fi castigator sau daca, dimpotriva, PNL va avea soarta celorlalte partide istorice care au activat dupa 1989, prabusindu-se cu tot cu structura sa de conducere mixta.