Editorial. Otrăvurile din sondaje Cu cine vor vota constănțenii la alegerile locale?
Editorial. Otrăvurile din sondaje: Cu cine vor vota constănțenii la alegerile locale?
14 Apr, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
2179
Marime text
Intro:
Ne aflăm cu aproximativ o lună și jumătate înaintea votului simultan pentru alegerile locale si europarlamentare iar în ultima perioadă am fost inundați cu știri despre sondajele de opinie din sfera politicii, inclusiv pe plan local.
Nu știu dacă le citiți, sper să nu vă ghidați ad-litteram după ele și pur și simplu să le luați cu notă de inventar!
Pentru că de fapt aceasta este menirea lor. Sunt doar un instrument menit să măsoare o temă sau un profil/candidat, atenție, distribuit unui grup-țintă, atenție, pe o perioadă determinată de timp.
Și dacă totuși le-ați citit din întâmplare, probabil aveți aceleași nedumeriri..
Atunci când discutam despre acuratețea sondajelor de opinie trebuie să ne întrebăm de metoda folosită pentru a le realiza dar și cine le-a comandat și plătit.
X este favorit la locale…sau Z va pierde alegerile sunt doar niște concluzii de etapă, posibile scenarii pentru alegerile care vor veni, care analizează intenția de vot pentru candidații X, Y , Z și următorii concurenți care au anunțat că vor lua startul competiției electorale.
Cu referire la ultimele procente atribuite aspiranților la funcția de primar și vehiculate în spațiul public local, statistic vă spun că este imposibil ca peste 70% dintre constănțeni să vrea să-i voteze doar pe reprezentanții PSD, PNL și alianței de dreapta, chiar dacă traficul, educația, serviciile medicale sau poluarea nu țin cont de ideologiile de dreapta sau de stânga.
La Consiliul Județean Constanța lupta pare simplificată, dar și aici cu condiția ca misiunea favoritului din sondaje să nu fie îngreunată de „târâtul bărcii pe uscat” pe municipiu!
Se fac sondaje! Într-un județ în care cei mai mulți dintre politicieni nu prea mai au profil, consistenţă, istorie, drapel, culori, siglă sau palmares.
Unii vor să rămână alții vor să devină.
Toţi se prezintă drept cinstiţi, pricepuţi, disponibili, drăguţi, respectuoşi, bineintenţionaţi, însă puţini ştiu să spună măcar Tatăl nostru...
Se poate numi politică o astfel de înşelătorie generalizată?!
Întotdeauna când citim sondaje, dincolo de interpretarea dată de institutul care l-a realizat, trebuie să ne gândim cât de stabilǎ e ipostaza!
Deoarece situația se poate schimba pânǎ la votul propriu-zis iar elementele cele mai importante sunt reprezentate de prestația candidaților în timpul campaniei electorale dar mai ales de prezența la urne.
În situația de față, este important să privim la 9 iunie ca la o zi în care ne vom afla adevăratul sondaj de opinie, chiar dacă până atunci, candidații și partidele politice vor continua fie să pluseze pe toate plarformele posibile, sau să înoate cum se spune sub radar, inexistenți în presa mainstream, dar cu campanii pe retelele sociale.
Fiecare scrutin electoral vine la pachet și cu câte o surpriză. Vă amintiți cel mai probabil despre clasicul caz al USR care a polarizat probabil milioane de voturi sau de cei de la AUR care au câștigat procente importante fără să fie măsurați de vreun sondaj de opinie.
Povestea este cumva repetitivă, doar actorii în rolurile principale sunt mereu alții!
În acest moment lucrăm încă cu câteva necunoscute.
Forma și conținutul campaniilor electorale ale candidaților, alianțele de conjunctură ale celor mai bine cotați vs. iepurii de cursă scurtă și cel mai important, prezența la vot!
Astăzi, nu are nimeni pe țeavă glonțul de aur, chiar dacă sondajele au conturat deja un pluton al favoriților care se distanțează confortabil de restul lumii.
Doza de necunoscut există și îmi place să cred că toți candidații și-au făcut dincolo de programe electorale și vise, pentru că ele sunt gratis și un management al riscurilor, pentru că teoretic, în fiecare dintre ei co-există un învingător și un invins.
Sigur, mai există și o altă categorie. Cea a lașilor. Dar despre ei …data viitoare!
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Editorial Moștenirea!
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii