Pe cine am votat?!...

S-au dus si alegerile astea... Vin altele, dar acolo este cu totul alta poveste. Ii vom alege pe parlamentarii care trebuie sa adopte acte legislative prin aplicarea carora noi toti ar trebui sa traim mai bine, sa ne simtim in siguranta. Din patru in patru ani trebuie sa ne prezentam la urne ca sa-i alegem pe cei care, timp de patru ani, ar trebui sa fie responsabili de traiul nostru de zi cu zi. Asa am facut in urma cu peste doua saptamani. Am ales primar, consilieri locali si judeteni. Era de asteptat ca cei care au fost desemnati acum sa mai schimbe macazul in functie de cine stie ce interese, dar nu ma astept ca lucrul acesta sa se intample atat de curand. Ce dezamagire... Nici nu trecuse o saptamana de la alegerile locale si unul dintre consilierii Partidului National Liberal a schimbat de drum (expresie folosita de marinari, pentru ca tot suntem la malul marii!) si, din mers, a schimbat... barca. Dupa cum se poate observa, limbajul este suficient de sugestiv pentru a descrie o stare de fapt cu care ne-am mai intalnit si cu care, mai mult ca sigur, ne vom mai intalni, daca legislatia nu va fi modificata in asa fel incat sa sanctioneze migratia politica. Sunt un cetatean al acestei tari care, prin exercitarea dreptului la vot, si-a desemnat reprezentantii in structurile locale. Cum sa calific, insa, atitudinea unui consilier care la alegeri s-a aflat pe locurile eligibile de pe lista Partidului National Liberal - si pe care, poate, l-am ales - si care nici una, nici doua, s-a inscris, la comanda sau in functie de interes si oferta, intr-o alta formatiune politica?! Este, bineinteles, o intrebare retorica, pentru ca liberalul devenit, peste zi, social-democrat nu-mi va raspunde la intrebare nici mie si nici celor care l-au mai votat si care pun, firesc, aceeasi intrebare. L-as sanctiona pe pesedistul imbracat in haina de liberal, dar nu am cum. Nu exista nici o metoda prin care omul care m-a mintit sa fie pus sa plateasca pentru faptul ca a luat o decizie la momentul... potrivit. Se aude ca, pentru fiecare vot favorabil prestat pentru adoptarea unor hotarari, consilierii primesc niste sume care le rasplatesc efortul de a fi ridicat mana. Sunt numai vorbe ce nu pot fi demonstrate, dar care parca tind sa cred ca sunt adevarate din moment ce oamenii politici (cica asa s-ar chema ei!) sunt atrasi ca mustele la miere de mirajul intrarii intr-o alta formatiune care nu are nimic de-a face cu cea pe care au parasit-o... Ce importanta mai are doctrina daca ceva din interior, de obicei un interes mai mare sau mai mic, striga cu disperare ca vrea "schimbarea"?! Ce sa mai cred eu despre un om care nu are doua vorbe la un loc, care ma insala in asteptarile mele de a trai mai bine?! Cum sa nu ma gandesc ca absenteismul la alegerile locale sau generale este strans legat de modul in care cetateanul ii priveste si ii judeca pe semenii care fac politica? Dispretul, din nefericire, nu poate fi transmis nici prin posta, nici cu masina sau autobuzul, dar nici pe calea aerului. Singura modalitate de a sanctiona clasa politica, dar mai ales pe cei care sunt politicieni doar cu numele sau poate nici macar atat, este votul pe care nu-l acordam, din nefericire, decat din patru in patru ani. O alta modalitate de a pedepsi infidelii politici nu exista. Iar daca unul dintre ei a gresit, este posibil ca toti, chiar daca nu se fac vinovati de un astfel de comportament, sa plateasca la fel cu vinovatul. Ca sa nu fie transformati in tapi ispasitori toti membrii formatiunilor politice, alegatorul refuza sa-si exercite dreptul pe care il are, lasand, astfel, la voia altora puterea de a lua decizia. Daca ar fi dupa mine, i-as scote pe mincinosi in piata publica si i-as lasa la voia multimii care ar trebui sa exerseze tirul cu rosii si oua clocite. Poate ca asa ar deveni constienti ca trebuie sa ramana fideli unui crez pe care l-au imbratisat fara sa fie siliti de nimeni. Nu pot sa cred ca in Romania exista oameni care au intrat in politica doar de dragul de a avea un carnet de membru de partid care le confera un anumit statut, le deschide usi (ca un fel de speraclu!) si ii avantajeaza in ceea ce priveste bunul mers al afacerilor. Refuz sa cred ca in tara asta, pentru unii, politica este doar un interes.