Pensia, zona rezervata... "optimistilor"

Poate ca mi-ar fi scapat amanuntul cu prelungirea perioadei in care romanii trebuie sa munceasca... Aspectul mi-a fost semnalat de o distinsa doamna, membra a unui mic partid care, in coada (dupa cum ii place sa spuna), are cuvintele "protectie sociala". Doamna in cauza ar mai trebui sa stea in campul muncii inca ceva ani pana cand ar trebui sa se gandeasca la faptul ca in viata domniei sale urmeaza o perioada de aparenta inactivitate: anii de pensie. Brusc, in minte mi-a venit gandul ca noi toti trebuie sa ne gandim la aceasta perioada a vietii fara teama ca vom deveni inutili sau marginalizati pentru ca a scazut capacitatea intelectuala, iar fizicul, la randul lui, nu ne mai ajuta. Tot doamna cu pricina s-a aratat nelinistita cu privire la proiectul unei noi legi a pensiilor ce ar trebui sa intre in vigoare anul viitor. Actul normativ ar stabili ca varsta de pensionarilor atat pentru femei, cat si pentru barbati sa fie de 65 de ani. Astfel, se spune, ne-am alinia tarilor civilizate din Europa, pentru ca ne dorim sa fim acceptati in marea familie. Foarte frumos, as spune eu, care imi doresc sa dispara frontierele de stat ca sa nu mai am nevoie de pasaport, chiar daca nu am iesit din tara decat de doua ori, si numai pe la vecini. In prezent, legea prevede ca la pensie femeile ies la 60 de ani, iar barbatii la 63. Sa zicem ca este bine... Daca i-am intreba pe cei ce se pregatesc de odihna, suntem convinsi ca vor comenta amplu modul in care statul gandeste sa faca economii in ceea ce priveste plata pensiilor. Multi dintre ei sunt convinsi ca la 65 de ani, daca se ia in calcul modul in care traiesc romanii, este varsta la care vor exista numai in memoria neamurilor si a prietenilor. Majoritatea sunt convinsi ca vor fi "promovati" cu mult inainte de a putea beneficia de contributia la fondul de pensii pe care au platit-o in perioada cat au fost angajati cu carte de munca. Nu vreau sa intru in detalii medicale, dar statisticile confirma faptul ca romanii se numara printre popoarele cele mai bolnave. Alimentatia proasta, stresul legat de ziua de maine, accesul la medicamente sunt printre motivele pentru care romanii ajung mai repede in zonele rezervate "optimistilor". In opinia viitorilor pensionari, in noua lege ar trebui sa-si gaseasca locul prevederi din actuala legislatie. Este vorba de calculul vechimii in care intra si perioada efectuarii studiilor superioare (de care beneficiaza doar o mica parte dintre pensionari, pentru ca le-au efectuat intr-o perioada in care meseria era considerata bratara de aur, iar intelectualii nu aveau prea mare cautare) si de persoanele care au trait mare parte din viata in perioada totalitara, considerata dificila de cei ce au elaborat legea. Pai daca si noi, astia mai tineri, am trait acele vremuri, de ce nu s-ar lua in consideratie faptul ca am fost nevoiti sa suportam cea mai grea parte a regimului, cea in care ouale nu trebuiau mancate pentru ca provocau colesterol in exces, carnea provoca tulburari de metabolism, iar dulciurile diabet?!... Poate ca cei ce vor ridica mana ca sa voteze actul normativ privind modul de acordare a pensiilor pentru perioada de munca vor lua in calcul si alte aspecte ale vietii romanilor care nu au trait, nu traiesc si nu vor trai asa de curand ca semenii lor din Occident, care isi pot permite din salarii sa-si petreaca vacantele anuale in strainatate (pe cand unii dintre noi nici macar nu zaresc, ani de zile, crestele muntilor Carpati sau Marea Neagra), beneficiaza de asistenta medicala pe masura contributiilor la societatile de asigurari si sunt obligati sa efectueze controale medicale periodice. La toate acestea se adauga o alimentatie corespunzatoare, pentru ca isi pot permite. Pentru romani, iar, nu ramane decat resemnarea... Din nou vor fi adoptate acte normative care le reglementeaza viata si pe care ei nu au cum sa le amendeze pentru ca sunt prea putin importanti. Devin indispensabili doar in anii electorali, cand politicienii, mai mari si mai mici, se intrec in a le promite multe, chiar cu sacul, dar in momentul in care isi ating scopul uita ca pozitia pe care au ajuns sa o ocupe o datoreaza celor care i-au investit cu increderea lor.