Plocka inte isar laddaren
Plocka inte isar laddaren
03 Sep, 2002 00:00
ZIUA de Constanta
825
Marime text
Mi-am luat, intr-o zi, un incarcator de baterii nou. L-am scos din tipla si, pentru ca agregatul avea instructiuni de folosire, n-am putut rezista tentatiei de a le citi: inainte de toate, respectul pentru cuvantul scris! Scula e o simpla cutiuta de plastic, cu patru locasuri pentru baterii. Fiecare locas are cate un semn la fiecare capat: cate un + (plus) si cate un -(minus), adica ti se spune mura in gura cum se dispun acumulatorii pentru incarcare. Mai mult, exista niste leduri care, daca ai pus bateriile corect, se aprind. Si care, dupa ce incarcarea s-a terminat, se vor stinge. Asta afli chiar de pe carcasa agregatului, pe care scrie "auto-off charger" - adica nu trebuie sa-l pazesti, ca n-o sa-ti dea acumulatorii in foc: cand isi termina treaba, utilajul se-nchide singur. Tot pe carcasa scrie "3h", ca sa stii cat dureaza, de regula, un ciclu de incarcare. Toate par simple pana deschizi carticica. Cand vezi de cat amar de hartie a fost nevoie pentru a descrie o operatiune atat de simpla, te panichezi: la 18 pagini, lucrurile se complica. Mai ales daca nu gasesti acolo nici un cuvant in limba romana. Desi, ca tot romanul aflat in tranzitie, crezi ca o rupi binisor in mai multe limbi, devii suspicios: se poate strecura, sub ochii tai, o expresie tehnica necunoscuta pe care vei fi tentat sa o treci cu vederea. Si poate tocmai acolo scrie ceva capital, care ti-ar salva pielea, daca ai intelege. Incurcate sunt caile romanului: desi legea pretinde ca orice produs de import trebuie sa aiba inscrisuri in limba romana, majoritatea sculelor care ne-ajung in casa se incapataneaza sa moara pe limba lor. Sigur, mai sunt si targovetii care inteleg, de aici, ca e suficient sa lipeasca pe ambalaj o eticheta de marimea unui timbru, pe care sa scrie ceva de genul: "incarcator pentru acumulatori. Se baga in priza. Pret: 789.000 de lei +TVA." Si au rezolvat-o si pe-asta cu legislatia. Dar aceia sunt targovetii marunti, care se tem ca si pentru propria umbra vor lua amenda. Negustorii de vaza stiu cat de util e, in ziua de azi, sa stapanesti o limba straina, asa ca te constrang sa te ocupi nitel si de propria instructie. Am deschis, cu curaj, carticica si ea se dovedi a fi o fasie lunga de hartie, impaturita in fel si chip, dupa o logica destul de bizara, pentru ca prima pagina deveni ultima si nu mai stiai de unde incepe citirea. Iata de ce, urmarind logica mea, am nimerit, mai intai, la textul acesta: "Laadt gewone herlaadbare betterijen binnen 3 uur volledig op." Hop, nu-i aici. Am intors carticica si pe spate am gasit asta: "Fulladdar devanligaste uppladdnigsbara batterimodellema oa 3 timmar". Am desfacut tot cearceaful si am avut senzatia ca visez urat: producatorii fusesera atat de indragostiti de logica impaturirii incat trebuia musai sa respecti etapele pe care le-au avut ei in cap, ca sa intelegi unde continua fiecare pagina. Daca desfasurai tot prospectul, pe o fata gaseai doua pagini in limba engleza, dupa care sareai brusc la suedeza si la olandeza, dupa care urmau iar doua pagini in engleza, dupa care intorceai tot cearceaful si mai gaseai o colonie engleza, dupa care aceeasi nebunie continua in italiana: "carica completamente in 3 ore la maggior parte di batterie ricaricabili". M-am intors incet inapoi, sa nu pierd firul, m-am concentrat si am reusit sa parcurg labirintul englez de la un capat la altul. N-am reusit niciodata sa inteleg pe deplin spiritul de exhaustivitate care-i bantuie pe birocratii ce presteaza astfel de opere. Cert e ca mania lor de a explica pana la cel mai fin amanunt totul, ca sa inteleaga si cel mai imbecil dintre imbecili, reuseste sa complice atat de mult lucrurile incat la sfarsit, daca reusesti sa pornesti agregatul, sau daca mai ai curaj sa o faci, meriti o medalie. Amanunte dintre cele mai hilare, de genul: "scoateti aparatul din cutie", "cautati o priza", "verificati daca priza e libera si functionala", "asigurati-va daca tensiunea ceruta de aparat corespunde cu cea a prizei", pana la chestii de-a dreptul stupide: "nu turnati lichide in aparat", "nu-l scufundati in substante", "nu improscati cu apa in priza", "nu dati foc aparatului", "nu puneti gura" etc. Un excedent de informatie care-i atat de jignitor incat iti vine sa lasi totul balta si sa faci dupa cum te taie capul. Insa primele randuri avertizeaza ca, pentru baterii mai speciale, trebuie sa urmezi o procedura mai complicata. Bateriile mele erau speciale, asa ca am fost nevoit sa ma conformez. Am ajuns la capitolul cu pricina si am aflat ca, dupa o prima incarcare, se respecta etapele 9, 4, 8 si 9. Evident ca a trebuit sa ma intorc inapoi, sa recitesc, ca doar nu le memorasem dupa cifre. Cand colo, schema se rezuma la a pune iar bateriile la incarcat. Imi venea sa iau prospectul la pumni: imi furase cateva minute din viata si atentase la integritatea mea psihica. Insa, daca nu il citeam, mi-as fi incarcat bateriile pe jumatate, convins ca treaba e facuta cum trebuie. Adica praf le faceam. Din aceasta dilema nu poti iesi cu tiglele-ntregi pe casa. Uite, acum ma duc sa-mi iau o bricheta. Daca nu are prospect, devin suspicios. Dar daca are si gasesc in el ceva de genul: "plocka inte isar laddaren"? Ce sa fac, sa ma panichez?
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii