Politicieni cu scoala vietii

Promotorii mioritici ai pseudovalorilor, fabricati peste noapte de imperiile media, traiesc cu senzatia permanenta ca jocul democratic autohton trebuie sa-si plieze regulile dupa caracterul si interesele lor economice.

Astfel, de la inaltimea unei capote de Maybach, a unei tribune parlamentare sau a unor coeficienti efemeri, extrasi din sondaje comandate, acestia arunca cu bani si formeaza modele de viata. In spatele lor, strazile rasuna a scrasnet de cauciucuri, duduie a manele ori hip-hop, zornaie metalic a piercinguri. Un nivel intelectual scazut al populatiei, in ansamblul ei, implica automat o educatie politica precara - cam asa ar putea fi justificata existenta acestor clovni de hartie. Dincolo de lumina reflectoarelor, mii de cadre didactice raman descoperite, aproape neputincioase, in fata imenselor goluri valorice care se creeaza la fiecare iesire regizata in decor a pseudoeroului. Nu progenitura de bani gata, dotata cu toale ultimul racnet, biciuind sute de cai putere in drumul spre scoala pare venita acum de pe alta planeta, ci individul cu haine tocite de vreme, cu abonament pe mijloacele de transport in comun si cu teancul de carti la brat, reprezentantul unor coordonate temporale iesite din uz astazi, purtatorul unor valori de neinteles in contextul actual. Si totusi, informatia care pleaca de la catedra, mai ales in conditiile unui emitator cu autoritate, bine pregatit din punct de vedere profesional, capata valente stiintifice si etice autentice, nu cea exprimata de jocul haotic al intensitatilor sonore si umane contradictorii. O generatie de politicieni care s-au format la Paris, Viena si Berlin a fost constienta de acest aspect si au dat un Spiru Haret. Cei care detin astazi puterea, in schimb, absolventi de scoli de smecheri, au ales sa-i ignore fatis pe profesori, invatatori si educatori. Modernizare faceau si unii si altii. Instructia nu este o prioritate pentru clasa politica post-decembrista pentru ca masurile luate in acest domeniu nu furnizeaza un aport imediat de capital de simpatie. Dimpotriva, daca vrei sa stai bine in ochii alegatorilor, uneori nu strica sa fii mojic sau usor incult. Sectoarele galagioase ale maselor sunt moarte dupa dezacorduri pe care sa le foloseasca pe post de vorbe de duh. Investitiile destinate dezvoltarii invatamantului, si asa putine la numar, au fost directionate cu precadere catre programe de reparatii si reabilitari, derulate prin diverse firme, mascand ipotetice relatii clientelare intre mediul politic si cel economic. Partea de resurse umane, care presupune un contact direct intre Executivul Central si bugetarul de rand, a fost neglijata sistematic. In conditiile mentinerii acestui nivel nejust de salarizare, actul didactic risca sa fie in scurt timp "confiscat" de suplinitori si necalificati. Calitatea lui va avea, de asemenea, de suferit. Ca om fascinat inca de "icoanele" dascalilor mei, o parte dintre ei activi si astazi, sunt convins ca educatia reprezinta una dintre cele mai importante componente ale identitatii unei natiuni. Cu o clasa politica mai atenta la problemele specifice ale acestui corp profesional si/sau poate cu niste confederatii sindicale reprezentative care sa nu se revolte doar de doua ori pe guvernare, aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana ar capata pentru locuitorii acestui spatiu valente multiple - posibilitatea unui schimb echitabil de specialisti si specializari, nu doar parafa simbolica a capsunarului cocosat de munca.