Pomana de la stat - prea mica

Chiar dacă pare greu de crezut, unii dintre foştii demnitari care nu au mai reuşit să pună mâna pe un mandat de parlamentar şi pentru care s-a decis acordarea unor îndemnizaţii „de şomaj" se declară profund nemulţumiţi de suma mult prea măruntă care li se acordă.

Tupeu de parlamentar, ar spune unii. Catalogaţi drept personaje care nu au fost în stare să-şi asigure un venit suplimentar, deci n-au pregătirea suficientă astfel încât să nu se umilească în faţa unui ajutor din partea statului. Unii dintre cei aflaţi pe lista cu pricina declarau, la momentul în care au fost intervievaţi în legătură cu utilitatea acestei prevederi, că ei sunt cei mai corecţi dintre toţi parlamentarii, fără afaceri cu statul sau prin intermediul funcţiei pe care o deţin. „Este dreptul meu legal să solicit acordarea a trei indemnizaţii. S-a introdus chestia asta în Statutul parlamentarilor pentru a nu se trezi nişte oameni care nu au încotro s-o apuce", declara, în urmă cu câteva zile, un fost deputat PRM.
Deşi se presupune că ne conduc oameni competenţi şi cu profesii solide, rapida mobilizare a celor 48 de săraci denotă ceea ce, de fapt, părem a fi. Cel puţin teoretic, foştii parlamentari nu pot fi încadraţi în această categorie, întrucât ei au la dispoziţie ocupaţia şi locurile lor de muncă mai vechi şi nu ar trebui să aibă statutul de persoană defavorizată din cauza pierderii alegerilor. O comunitate care nu este capabilă să-şi agonisească venituri pentru propria bunăstare şi apelează, în ultimă instanţă, la sprijinul celorlalţi.
Mulţi dintre foştii parlamentari se consideră victime ale sistemului, care au nevoie de ajutor pentru a fi reintegraţi în sistem, declarându-se dezorientaţi după cel puţin patru ani în Parlament. Aşa se întâmplă când superioritatea îşi depăşeşte limitele.
Brusc s-au trezit cu picioarele pe pământ şi acum nu ştiu ce să facă. Dacă ar fi fost angrenaţi în realitatea cotidiană, dacă ei, ca reprezentanţi aleşi ai comunităţii, ar fi avut un contact direct cu cetăţenii, nu ar mai fi declarat acum că nu ştiu încotro să o ia.
Până la urmă ar trebui măcar să se mulţumească cu faptul că nu au fost lăsaţi în voia sorţii. Să-şi vadă de drumul lor şi să nu mai comenteze în privinţa sumei care li se dă, precum madame Buruiană (fost deputat PRM), „Ce atâta agitaţie că se dă o sumă de tot rahatul?".