Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
13:13 08 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Procotol

ro

08 Nov, 2002 00:00 940 Marime text
Ma obisnuisem, deja, cu ideea ca nimeni nu vorbeste cu nimeni. Imi repetam zilnic asta, pentru a ma obisnui din timp cu anumite socuri nervoase, iscate de supralicitarea idealista a unor repere umane. De fapt se vorbeste din plin pe meleagurile noastre, se vorbeste intr-una, fara noima si frane, din toate partile si in toate directiile, ne improscam cu sunete oarbe, ne burdusim unii altora gurile si urechile intr-o competitie crancena a muteniei cu surzenia. Flecarim, palavragim, trancanim, dictam, carcotim, barfim, indrugam, sporovaim, clampanim, limbutim, melitam, balmajim sau mistocarim, adica ne sarguim in acele parti intime, inguste si umede ale comunicarii care amintesc, mai degraba, de onanie decat de amor, mai mult de smen decat de comert, de colivie, iar nu de vazduh. Discutiile noastre incap mai lesne-n alcov decat in bucoavne, sunt croite parca in buda, iar nu in agora, dialogurile sunt de fapt monologuri, purtatorii de cuvant sunt mai degraba purtatori de tucal iar in gusa fiecarui orator se ascunde un mic dictator. Avem o inclinatie speciala de-a ne folosi limba pentru a ne anchiloza auditoriul iar nu pentru a-l seduce. Inca-mi provoaca junghiuri amintirea buletinului meteo de la TV, cu acei mutanti care, odinioara, ne relatau, intr-o limba cvasinecunoscuta, despre elcatantele deplasari ale fronturilor atmosferice dintr-o emisfera in alta. Nu reuseai sa deslusesti profetia: o sa ploua, o sa ninga, o sa trasneasca? Facusera si din emisiunea aia banala un film de groaza: cand crainicul agita batul lung peste harta, sfredelindu-ne pe sub ochelari, aveai senzatia ca o sa sara la noi in sufragerie si-o sa ne altoiasca cu batul. Dupa revolutie s-a dezvoltat o adevarata industrie a coruptiei lexicale, importandu-se kilometri de termeni straini, cu care norodul ignorant, indisciplinat sau, mai degraba, greu de manipulat, era altoit peste bot si urechi ca sa se umple repede de respect. Un coleg imi povestea ca solicitase, candva, unui functionar public anumite informatii legate de protectia mediului iar tipul incepuse sa toarne doar termeni tehnici, de-o opacitate totala. Cand colegul il rugase sa isi "traduca" expunerea, tipul l-a masurat dispretuitor, intrebandu-l ce studii are. Afland ca pregatirea sa nu e tehnica ci umanista a sarit triumfator: atunci ce te bagi, taca, unde nu te pricepi? Cand i s-a spus ca tocmai asta e treaba lui, sa aduca la urechea norodului astfel de informatii, functionarul l-a dat pe usa afara. Ce-i aia, sa traduci din romana in romana? Exista in tara asta o clasa speciala, pretins elitista, care se-ngrasa din propriul seu intr-o eterna hibernare mentala: cum l-ai putea scoate din suncile lui pe marele birocrat, a carui misiune suprema e sa le-ntunece altora mintile, cum ai putea indrazni sa-i ceri sa-si puna pe limba o candela? Sau macar o sarmulita de wolfram? Nu-i de mirare ca intr-o astfel de lume s-a putut naste o lege de protectie a limbii. Zarva iscata de initiativa lui Pruteanu ilustreaza perfect cafteala surzilor cu mutii de la noi. Simpaticul nostru parlamentar, pornind de la o descriere destul de corecta a problemei, a croit o solutie opaca si grosolana. Cand presa i-a sarit la beregata, acest om "de cuvant" a probat o socanta incapacitate de comunicare, argumente sale preferate fiind sintagme de genul "idioti", "tembeli", "cretini". Modelul sau de surzenie - pavata cu intentii dintre cele mai nobile - sintetizeaza reflexele unei intregi clase politice. Daca tot duceam dorul unei legi de protectie a limbii, ochiului si urechii, ea ar fi trebuit sa tinteasca mai ales fetele publice care ne impun sa traducem din romana in romana. In materie de limba de lemn, de pefele sau de mucava, am o adevarata colectie de inscrisuri oficiale pe care-astept in zadar sa le vad razbunate. Am, de pilda, un document MTS, cu nr. 4233, din 28 XII 2001. Pe el scrie mare, sa priceapa si chiorii, PROCOTOL. Act semnat de una bucata ministru, una bucata prefect, una bucata presedinte de Consiliu Judetean si una bucata primar. Semnatarii porneau "de la recunoasterea necesitatii punerii in valoare si utilizarii eficiente a valentei specifice de resurse a tinerilor", considerand ca pot "contribui eficient la ofertarea unui set de servicii complexe specifice si adecvate". De-asa incordari oculare pentru-a obtine o "viziune pe termen mediu si lung", nici unul din craii invartitori de condei n-a vazut ca pretiosul act pe care-l incheiasera era un Procotol. Da, procotol, pur si simplu. Sa vedem noi una bucata ministru platind amenzi. Atunci chiar va vom tine pumnii, domnule Pruteanu.Cooperatia, o cenusareasa a economiei nationale
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii