Reinfratiri de urgenta

Zilele trecute ne-a fost incredintat un material intitulat "Basarabia necunoscuta". Autorul, Mihail Serpoianu, ne urmarise cu mult interes corespondentele de anul trecut despre razmerita impotriva rusificarii si comunismului, pe care ne grabisem sa o botezam "primavara de la Chisinau". De aceea, probabil, domnia sa ne-a pus in capul listei celor ce urmau sa parcurga documentul sau de trairi si simtiri nationale, obtinut dupa calatoria in tara din stanga Prutului: "Recent am cunoscut Basarabia in febra campaniei electorale pentru alegerile locale din 25 mai 2003, a caror miza principala o constituie Primaria Chisinaului. Sa speram ca orasul unde au avut loc in ultimii 14 ani toate marile demonstratii de vibratie romaneasca nu va cadea in mainile comunistilor". Chiar si noua ne vine, inca, destul de greu sa numim "republica" tara de dincolo de negura Prutului. Mai ales dupa ce am relecturat documentul "Anul 1940. Drama romanilor dintre Prut si Nistru" (Editura Academiei de Inalte Studii Militare, 1992). Insa daca volumul acela ne atinge oricand este pentru ca autorii (Ioan Scurtu si Constantin Hlihor) au inchis trairile si fierturile in debara si ne-au oferit istorie cruda. Chiar daca publicatia noastra ar fi fost un oracol de liceeni, nu sunt sigur ca Mihail Serpoianu ne-ar fi cucerit paginile cu idei de genul: "autoritatile romane nu au reusit pana in prezent sa contracareze ofensiva pe care o desfasoara Moscova - cu sprijinul cozilor de topor si al neocomunistilor de la Chisinau - pe toate planurile: politic, economic, social, cultural. In fata acestei situatii, pentru noi, romanii din dreapta Prutului, coplesiti de problemele cotidiene, nu numai ca problema Basarabiei s-a demonetizat, dar o eventuala reunificare - ipotetica de altfel - ar constitui o adevarata povara (avem si asa destule necazuri!?). Este o atitudine dezonoranta pentru un popor care se mandreste cu trecutul sau, cu mostenirea lasata de inaintasi, fiind o dovada de lipsa de demnitate si verticalitate". Nu e prima oara cand ma intreb daca relatarile noastre despre romanii din stanga Prutului si-au gasit tonul potrivit. Pentru orice eventualitate, precizez ca miza lor nu era alipirea Basarabiei la Romania, cu atat mai putin infratirea (sau reinfratirea) cu forta. Si, oricum, cred ca batistele, ca si hangerele, nu pot servi nici o "cauza". La vremea respectiva, ne-am "delimitat" de toate pitigaielile patriotarde, in special de inflacararile si transpirarile celor ce, urmand pilda profesorului Dumitrascu, se apucasera tocmai atunci sa probeze nu`s`ce destine eroice. Aceeasi nedumerire ni s-a trezit acum, citind despre "Basarabia necunoscuta", cu atat mai mult cu cat ne-a scapat tocmai "necunoscuta". Sprancenele ni s-au indoit mai ales la final cand, dintr-o smucitura buna la plivit buruienile din fata blocului, au fost transcrise vorbele lui Iorga de la fatidicul Consiliu de Coroana din 27 iunie 1940: "Un popor care cedeaza fara lupta din teritoriul sau risca sa piarda totul". Bine, corect, pricepem istoria, dar cu cine votam si pe cine combatem aici? Sau cine sa se ridice la lupta si pe cine sa cafteasca degraba, ca sa nu piarda totul? Ah, uitasem, totusi, sa amintesc: pe langa pasiunea pentru afacerile externe, autorul reuseste, in timpul liber, sa se ocupe si de cele interne. Nu ca ar invarti vreo firma, chiar daca-i vorba de-un faliment: de ceva vreme se straduieste sa resusciteze filiala locala a PUNR. Din unghiul asta, poate ca povestea aceea nici nu-i o chestiune chiar asa de externa pe cat pare la prima citire: dat fiind programul partidului sedus si abandonat de Funar, alegerile din Basarabia ne-ar privi mai mult decat privim noi la ele. Daca adaugam la asta faptul ca, cel putin la nivel de consilii judetene, Constanta e "infratita" de ceva vreme cu Chisinaul, ne-ar putea incerca banuiala hazlie ca la mijloc sunt si afaceri interne. Pai, domnilor consilieri, loveste adanc, zau asa! Vedeti ce faceti cu reinfratirile alea! Hai, la lupta cea mare! Puneti osul! Sa nu pierdem totul. Ca maine vin grecii si ne iau Histria indarat. Si poimaine vin bulgarii sa ne ia festivalul de stridii cu tot cu Mamaia. Si parca deja ii aud pe rusi gajgaind: davai Oleg Danovski, davai paltonu`. Si-om ramane doar cu caciuleanu` gol...