Romania, o galerie turbata

E miercuri. Joaca Romania. Se pleaca mai devreme de la serviciu, se cumpara butoaie de bere, munti de alune si seminte. Se prepara spriturile: suntem cei mai tari, suntem buricul Europei! Iar echipa actuala e mai buna decat generatia de aur. Doar a declarat-o unul dintre fotbalisti, nu mai stiu exact care! Se apropie ora meciului, reinvie patriarhatul, sotiile sunt izgonite in bucatarie sau in dormitor, bautura incepe sa curga in valuri. Asa se face ca, atunci cand incepe meciul, alcoolul circula deja printre neuronii romanilor, incingand spiritele la maximum. Se termina prima repriza, nimeni nu a inteles nimic din meci, dar toata lumea a acompaniat ratarile noastre si golurile lor cu urlete dementiale care au facut sa se cutremure din temelii acvariile de beton ale cartierelor muncitoresti. In partea a doua, echipa joaca mai bine, dar pana la urma pierde. Din cauza arbitrului, se-ntelege! Incep tocsourile, care mai de care mai priceput la fotbal. Incep comentariile la cald, la rece, la infinit. Ne-a lucrat arbitrul, suntem victimele conspiratiei mondiale, suntem frumosi, destepti, saraci si - la fotbal - chiar cinstiti. Trec o zi, doua-trei... Comentariile se intetesc. Arbitrul incepe sa primeasca mesaje de amenintare pe adresa electronica. Peste zece mii de romani mioritici dezlantuiti il ameninta si il jignesc pe elvetianul care i-a nedreptatit pe tricolori. Dupa alte doua zile incep sa apara scuipatorile Urs Meier. Ca de obicei, Ardealul a fost fruntea - un intreprinzator din Sibiu le-a oferit romanilor posibilitatea de a trage la tir intr-o tinta reprezentata de fotografia arbitrului Urs Meier. Tot ca de obicei, Constanta a importat ideea, transformand-o in trivialitate, inventand in cartierul Kilometrul 5 o "scuipatoare Urs Meier". Cred ca astfel de episoade nu fac decat sa ne compromita imaginea si sa ofere masura civilizatiei noastre si a universului mental in limitele caruia ne taram. Un banal meci de fotbal pierdut de Romania s-a transformat intr-o drama planetara, in care am inceput din nou sa vorbim despre teoria complotului universal. O vorba de duh nascuta dupa epoca comunista spune ca toti romanii se pricep la politica si la fotbal. Probabil ca de aceea avem conducatori incapabili sa asigure prosperitate materiala si jucatori de fotbal in stare sa bata numai echipele mici, ca apoi sa caute scuze si sa promita ca peste patru ani vor realiza mai mult. Parca in alte parti nu se intampla asa ceva. Desigur, nu ne referim la galeriile turbate. Nu ne referim la suporterii englezi care au provocat adesea distrugeri, nici la cei turci care au asasinat in timpul unui meci cativa membri ai galeriei adverse. Astfel de lucruri se intampla peste tot si au inceput sa se intample si in Bucuresti si chiar la Constanta, atunci cand galeriile se urmaresc una pe alta sa se bata, devasteaza mijloace de transport in comun, se leaga de oameni nevinovati. Dar nu la aceste lucruri facem referire. Diferenta e ca, acum, intreaga Romanie a devenit o galerie turbata, transformand intr-un eveniment un banal meci de fotbal, chiar daca acolo se juca o calificare.