„Mirea“ și „miresul“ România, pregătită pentru căsătoriile gay?!

Referendumul organizat în Irlanda pentru legiferarea căsătoriilor între persoanele de același sex, care a trecut cu majoritatea voturilor exprimate de cei prezenți, parcă aduce un pic mai aproape de România „mirajul“ nunților gay. La ora actuală, chiar și în Parlamentul României sunt voci care susțin vehement dreptul persoanelor de același sex de a spune mult râvnitul „Da“ în fața ofițerului de stare civilă. În ochii altora însă, acest miraj ar trebui redus fix la acest stadiu, eventual să nu mai existe nici măcar sub acest aspect.

Iar varianta din urmă nu este deloc de mirare, dacă ar fi să ne imaginăm cum ar arăta o astfel de căsătorie gay în ochii unui veritabil homofob. „Mirea“ - cuvânt de împrumut, realizat prin înlocuirea (eventual) învechitului „mire“ cu (mai) noua ipostază a femeii-bărbat (dintr-o relație a două femei, se înțelege) - îmbrăcat(ă) într-un frac, cu floare la butonieră, posibil și joben din material lucios, că se poartă, cu mustăți implantate sau desenate (dacă bărbații-femei se rad pe piept, de ce să nu își „crească“ și femeile-bărbați mustăți?), cu o atitudine, un umblet și un port masculine până la extrem, care ar da clasă multor bărbați. La rândul său, „miresul“ - de asemenea, cuvânt de împrumut, prin inversarea vechiului „mireasă“ cu noua ipostază a bărbatului-femeie, de această dată, din cuplurile de bărbați -proaspăt epilat, fără urme de mici țepi negri pe piept sau pe brațe, așa cum se întâmplă după ce „bagi lama“, pentru că, nu-i așa, pentru nuntă, „miresul“ a făcut un efort suprauman și s-a dedat la epilarea cu ceară sau chiar cu zahăr, că e mai dulce. În continuare, „miresul“ poartă o rochie de... mireasă albă, decoltată, cu dantelă și broderie prin părțile goale, pudică fiind și fidelă, să nu „transpară“ niciun pic de pielicică ce ar lăsa loc viselor pofticioase ale altuia decât ginerică. La 12 noaptea, după obicei, „miresul“ poate fi furat(ă), iar dovada furtului va consta, tot după obicei, într-un pantof al „miresului“, de data aceasta, însă, contrar obiceiului, pantoful va avea numărul pornind de la 42 în sus, ceea ce nu îl împiedică să fie stiletto, că așa e la modă... Și imaginația poate continua mult și bine, că n-o oprește nimeni. Așadar, în acest context, nu pot decât să mă întreb: e România pregătită cu adevărat pentru nunțile cu „mirea“ și „miresul“?