Alternativă la sistemele de irigaţii Rugăciuni fierbinţi pentru ploaie
Alternativă la sistemele de irigaţii: Rugăciuni fierbinţi pentru ploaie
18 Aug, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
2738
Marime text
„Seceta a ucis orice boare de vânt / Soarele s-a topit şi a curs pe pământ…“, scria Nicolae Labiş. În România, nu a mai plouat de mai mult de două luni. În aceste condiţii, cu sistemele de irigaţii la pământ, recolta este compromisă, iar agricultorii evaluează, cu tristeţe, pagubele.
În timp ce, în ţările europene, zeci de mii de hectare de teren arabil sunt irigate prin sisteme moderne şi sofisticate, în România, preoţii şi enoriaşii ies cu icoanele în câmp, în speranţa că, poate-poate, Dumnezeu va trimite o ploaie. În loc să fie refăcut sistemul de irigaţii, în România, rezultatele culturilor depind de starea vremii, exact ca în Evul Mediu. Agricultorii şi Ministerul Agriculturii aruncă vina dintr-o parte în alta. Primii se plâng că sistemele de irigaţii, singurele care ar fi putut să salveze agricultura de secetă, sunt într-o stare deplorabilă. Din totalul de 3.300.000 de hectare care puteau fi irigate înainte de 1989, în prezent, mai sunt irigate acum doar 10%, adică 300.000. Însă nici acestea nu funcţionează aşa cum ar trebui. Mai mult, o bună parte din sistemul de irigaţii a ajuns la fier vechi. Paguba înregistrată de stat se ridică la ordinul milioanelor de euro. Atât ar costa reconstrucţia sistemului de irigaţii. Pe de altă parte, ministerul susţine că agricultorii nu au semnat contracte pentru irigaţii, deoarece costă mult. Şi, uite-aşa, în fiecare vară, enoriaşii şi preoţii merg pe câmp şi înalţă rugăciuni, în speranţa că apa va cădea din cer. Datele centralizate până acum la Ministerul Agriculturii arată că seceta a afectat culturile agricole pe o suprafaţă de circa 900.000 de hectare. Peste jumătate din recolta de anul acesta e compromisă din cauza secetei.
Şi fermierii din Dobrogea susţin că producţia ar putea fi mult mai bună dacă ar exista un sistem de irigaţii. Aceştia spun că agricultura din Dobrogea şi din zona Bărăganului nu poate fi valorificată la maximum dacă nu se va investi într-un astfel de sistem. Până atunci însă, vom conta doar pe prognoza meteo şi pe divinitate.
În timp ce, în ţările europene, zeci de mii de hectare de teren arabil sunt irigate prin sisteme moderne şi sofisticate, în România, preoţii şi enoriaşii ies cu icoanele în câmp, în speranţa că, poate-poate, Dumnezeu va trimite o ploaie. În loc să fie refăcut sistemul de irigaţii, în România, rezultatele culturilor depind de starea vremii, exact ca în Evul Mediu. Agricultorii şi Ministerul Agriculturii aruncă vina dintr-o parte în alta. Primii se plâng că sistemele de irigaţii, singurele care ar fi putut să salveze agricultura de secetă, sunt într-o stare deplorabilă. Din totalul de 3.300.000 de hectare care puteau fi irigate înainte de 1989, în prezent, mai sunt irigate acum doar 10%, adică 300.000. Însă nici acestea nu funcţionează aşa cum ar trebui. Mai mult, o bună parte din sistemul de irigaţii a ajuns la fier vechi. Paguba înregistrată de stat se ridică la ordinul milioanelor de euro. Atât ar costa reconstrucţia sistemului de irigaţii. Pe de altă parte, ministerul susţine că agricultorii nu au semnat contracte pentru irigaţii, deoarece costă mult. Şi, uite-aşa, în fiecare vară, enoriaşii şi preoţii merg pe câmp şi înalţă rugăciuni, în speranţa că apa va cădea din cer. Datele centralizate până acum la Ministerul Agriculturii arată că seceta a afectat culturile agricole pe o suprafaţă de circa 900.000 de hectare. Peste jumătate din recolta de anul acesta e compromisă din cauza secetei.
Şi fermierii din Dobrogea susţin că producţia ar putea fi mult mai bună dacă ar exista un sistem de irigaţii. Aceştia spun că agricultura din Dobrogea şi din zona Bărăganului nu poate fi valorificată la maximum dacă nu se va investi într-un astfel de sistem. Până atunci însă, vom conta doar pe prognoza meteo şi pe divinitate.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii