"Sfintii" tranzitiei

Visul infloririi turismului de pe litoralul romanesc incepe sa prinda forma. O idee ce parea usor utopica, intr-o Romanie mai mult decat surprinzatoare, daca parafrazam un motto al Ministerului Turismului, a inceput sa prinda forma, cu toate sincopele de rigoare intr-o tara ca a noastra. Intre timp, s-a mai prabusit un vagonet al unui trenulet dintr-un parc de distractii, au mai fost capturati cativa gandaci prin bucatariile unor restaurante, au mai fost deranjate cateva vrabiute nevinovate care isi facusera cuiburi in aceleasi locuri, dar trebuie sa aiba si presa subiecte, nu-i asa? Incet-incet, lucrurile incep insa sa intre intr-un firesc asteptat de toata lumea intr-o tara care pretinde a pune in practica principiile democratiei. Oricine face un tur de litoral nu poate sa treaca acum cu vederea oportunitatile de cazare si distractie create mai ales de marile investitii realizate in statiuni in ultimii doi ani. Vara trecuta, fostul ministru al Turismului aprecia ca litoralul romanesc are nevoie de spatii de cazare de patru si cinci stele, pentru ca in vremea comunismului s-au construit numai hoteluri de rang inferior, care "corespundeau" perfect necesitatilor celor care lucrau la edificarea viitorului luminos al patriei. Pentru ca, ce nevoie aveau proletarii de televizor in camera de hotel, caci oricum nu prea avea ce programe sa urmareasca, de frigider sau de alte embleme ale decaderii sistemului capitalism?! In urma interesului pentru litoralul romanesc, oferta turistica s-a diversificat simtitor si fenomenul este in plina dezvoltare. Statul a vandut cele mai multe active pe care le detinea, intre timp unele fiind modernizate de cei care le-au cumparat. Au fost ridicate hoteluri si vile, parcuri de distractii, terase, discoteci, magazine. Urmarind toate controalele efectuate pe litoral anul trecut si in debutul acestui sezon, se poate observa ca, in afara de unele exceptii, cele mai multe necazuri apar tot la obiectivele mici. Vechile obiceiuri din turism nu au disparut cu totul si, daca nu se iau masuri ferme, fenomenul risca sa scape de sub control. Multe terase de pe litoral continua sa practice munca la negru. In anchetele pe care le-am facut in astfel de cazuri ne-am lovit de replica patronilor: "Credeti ca numai noi suntem in situatia asta? Mergeti si pe la alte terase, sa vedeti ca statiunea este plina". Am incercat si, intr-adevar, asa era. Multi intreprinzatori invoca inca acea "perioada de proba", pentru a eluda legea, si isi pun angajatii la fel si fel de munci care nu au nici o legatura cu o eventuala fisa a postului, iar in ce priveste programul de lucru, totul e la mica intelegere, in sensul ca angajatul este obligat sa inteleaga necesitatile patronului. Am intalnit si cazuri, e vorba de "Terasa Tomis" din Mamaia, in care patroana si-a "angajat" fara forme legale un DJ, intelegandu-se verbal la un salariu, pe care apoi nu l-a onorat, scuzandu-se ca treaba a mers prost, a plouat, nu prea au fost clienti si nu are de unde sa il plateasca! In multe alte parti, tot pe la terasele din Mamaia, barmanii nu au auzit de bonul de casa, preferand o nota scrisa cu pixul pe un petic de hartie pe care, in cel mai fericit caz, clientul gaseste o stampila a societatii comerciale pe un colt. Cine ar trebui sa le spuna patronilor ca asta se cheama evaziune fiscala, sau ca toate produsele pe care le vand sa se regaseasca in meniu impreuna cu preturi si cantitati? Ca sa nu mai spun ca turistii care vor sa foloseasca o toaleta, ce apartine, de cele mai multe ori, mai multor terase, trebuie sa se deplaseze cine stie unde, sa plateasca si sa foloseasca un WC turcesc, in general murdar si fara sapun. Cel mai trist e ca in acest fel au de suferit tot oamenii obisnuiti, care trag tot anul sa stranga un banut pentru a putea ajunge pe mult mediatizatul litoral romanesc si care nu isi permit sa bea bere la restaurantul unui hotel de cinci stele si incap pe mana unor astfel de intreprinzatori. Asta ca sa se confirme acea vorba care circula in popor, ca pana la Dumnezeu te mananca "sfintii" tranzitiei.