"Stangacii" de primavara

Un post de radio din Chisinau anunta ca in ziua de 31 martie va fi ninsoare, crivat, inghet si urgie. Motiv pentru care ascultatorii erau sfatuiti sa isi mane fotoliile spre soba si sa asculte la geam vijelia. Asta, exact cu un an in urma. Insa, dupa cum scriam si atunci, in corespondenta din Republica Moldova, ziua incepu "cu un soare demential. O minunata zi de facut revolutie". Revolutie care s-ar fi putut numi si "Primavara de la Chisinau", dar care, in pofida conditiilor climaterice excelente, a fost amanata... Nastrusnica "stangacie" a celor care elaborasera prognoza meteo urma, de fapt, cu precizie linia regimului comunist de la Chisinau - care se folosea de toate mijloacele pentru a zadarnici uriasa miscare protestatara pornita impotriva rusificarii si comunismului. Iar la 31 martie, cand toti basarabenii fusesera chemati sa sprijine actiunea la Marea Adunare Nationala din capitala, protestul parea sa capete anvergura celorlalte miscari populare ce rasturnasera comunismul in tarile blocului estic. "Au cautat sa ne sugrume prin forme foarte delicate", avea sa spuna, despre acea zi, preotul bisericii "Sf. Teodora de la Sihla", Vlad Mihaila. In pofida tuturor interdictiilor si intimidarilor, aproape 150.000 de manifestanti reusisera sa razbata pana in centrul orasului: foarte multi, daca raportam suma la intregul populatiei lor, din care scadem si milionul de basarabeni care emigrasera. Totusi, dincolo de agresiunile "delicate" amintite de preotul ce binecuvantase Adunarea, actiunea a fost, parca, sufocata cu perna, prin indolenta sau perfidia regimului ai carui capi s-au ascuns fara jena, zile intregi, in spatele plutoanelor de militari, kaghebisti si jandarmi, pana cand oboseala si deznadejdea au destramat multimea. Spre deosebire de ziaristii din tara, care pandeau un deznodamant violent si erau bosumflati ca protestatarii nu incercasera sa-si impuna vointa prin violenta, corespondentul cotidianului Rzeczpospolita, Bogumil Luft, fost ambasador al Poloniei in Romania, gasea ca tocmai asta era remarcabil. El imi marturisi ca asista pentru prima oara la o manifestatie al carei continut cultural sa-l ecraneze atat de puternic pe cel politic; de altfel, in loc sa arunce cu pietre, ca-n alte parti, junii basarabeni protestau impotriva rusificarii cantand, jucand hore si recitand poezii romanesti. Din cele zece zile petrecute primavara trecuta, in Basarabia, alaturi de colegii din presa locala - Mircea Maer si Traian George-Horia, poate singura noastra isprava notabila a fost proiectul "Carti pentru Basarabia", pe care-l initiasem impreuna dupa prima calatorie: prin intermediul ziarelor noastre, i-am invitat pe constanteni sa doneze carti in limba romana pentru tinerii basarabeni. Actiunea, la care au aderat si cateva partide, organizatii si colegii constantene, a fost coordonata de clubul Rotary, care pregatise si un fond de 800 de volume. Dupa ce cartile fusesera sortate si ambalate pentru transport, au aparut primele necazuri: am aflat ca la granita, de cand cu "evenimentele" din Chisinau, care inghetasera si relatiile diplomatice dintre tarile noastre, acest "export" cultural avea sa beneficieze de un regim special. Organizatia Rotary din Constanta a inceput o corespondenta asidua cu filiala din Chisinau. Am aflat, astfel, ca, mai nou, volumele trebuie sortate pe categorii (pe cele istorice le asteptau, probabil, zile grele la granita), urmand sa fie insotite, la expeditie, si de un inventar detaliat. Oamenii s-au apucat, le-au sortat si ambalat iar. Apoi au aflat ca nu pot ajunge dincolo volumele vechi. Si tot felul de alte tergiversari, pana cand ni s-a spus ca nici o carte nu va mai trece granita pana cand nu vor fi elaborate noile reglementari in domeniu. Apoi, in fine, clubul Rotary primi o adresa din Chisinau, in care eram informati ce trebuie sa mai facem inainte de a expedia cartile: fiecare volum trebuia, acum, insotit de un rezumat! Sa nu care cumva sa trimitem niscaiva carti subversive pentru junii basarabeni, sa le tulburam mintile. Sa le spunem, de pilda, ca la noi a venit primavara si ca mieluseii zburda voiosi pe campii, in asteptarea sfintelor hacuiri pascale.