"Titanicul" PNTCD se scufunda

Daca m-as hazarda sa compar Partidul National Taranesc Crestin Democrat cu Titanicul (unul in varianta autohtona, desigur), primul lucru pe care ar trebui sa-l spun ar fi ca nimeni n-a prevazut un naufragiu apropiat. Caci, in urma cu cativa ani, cand el si-a reluat cursele, transporta si o parte din istoria noastra impreuna cu pasagerii. Tin minte ca, stand pe chei, am tresarit doar cand i-am vazut, insirati pe punte, pe unii dintre ofiterii vasului. Dr. Corneliu Neagoe, cu vestitul sau calm in luarea deciziilor, fostul deputat prof. Gheorghe Andrei, fostul consilier local municipal cu vechi state in PNTCD Constanta, Pascal Rafte, si altii pe care i-am uitat. La acea vreme, vicepresedintii Tudorel Chesoi, Corneliu Neagoe sau Gheorghe Andrei stateau, parca, in spatele lui Ion Botescu. Am avut, atunci, o presimtire rea. Ca nu era nevoie de un ghetar de care sa se izbeasca "Titanicul" taranist de la Constanta. Pericolul se afla la bord. Am incercat sa alung, insa, acest gand. Acum mi-a venit in minte rezultatul alegerilor de la nivelul comunei Castelu, unde localnicii au votat, masiv, "ochiul". Dupa criza de identitate prin care au trecut taranistii in urma cu aproape un an, azi, la cateva ore dupa centralizarea tuturor voturilor pe care le-au primit taranistii la nivelul judetului Constanta, constat ca un nou naufragiu al taranistilor autohtoni este socotit de multi ca fiind iminent. Sunt si semne care parca il anunta. Soarecii nu au fugit inca de pe nava, desi nu au reusit pe data de 6 iunie sa capteze decat 1383 voturi la nivelul municipiului Constanta, ceea ce inseamna doar 1,0% din electorat. Acum, prin preajma PNTCD Constanta dau tarcoale niste vase-pirat, arborand, in locul clasicului steag negru, unul cusut din petice care cheama, iarasi, la "coagularea dreptei". De pe "Titanicul" taranist nu se aude, ca de pe Titanic, orchestra. In politica, nu se moare romantic. Acum se aude, parca, doar glasul vicepresedintelui-secretar executiv Silviu Wagner care in aceste luni a avut puteri depline in organizatia constanteana a PNTCD si care si acum, dupa ce nu a atins pragul electoral de 5% nici la judet, nici la municipiu, se plange ca taranistii "sunt tinta atacurilor permanente ale Puterii". Adevarul este ca taranistii au reprezentat, realmente, candva, o obsesie pentru partidul de guvernamant. Si nu intamplator. PNTCD ii facea pe succesorii adunaturii din fostul Front al Salvarii Nationale sa se simta ilegitimi, impostori. Vechiul PDSR era un partid fara trecut, fara inaintasi. Un partid bastard, cu un tata necunoscut. Dar acum, cand PSD a castigat tot ce era de castigat, nu mai are grija taranistilor. Gurile rele spun despre PNTCD Constanta ca liderii social-democrati le lasa lui Emil Constantinescu, Max Badin si partidului Actiunea Populara placerea de a pescui ce se mai poate pescui din epava, dupa un eventual naufragiu. Asa cum, in diverse ocazii, a recunoscut si dr. Corneliu Neagoe, taranistilor le-a fost fatala guvernarea. Ametiti de succes chiar si la nivelul judetului Constanta in acea perioada si de false mitologii, s-au comportat, la putere, ca niste chelneri ajunsi stapani peste un ospat. Practic, si-au batut joc de simpatia cu care fusesera priviti de multi dintre cetateni. Asta i-a pierdut. Iar dupa ce s-au trezit luati de guler si azvarliti afara din salon, adica din Parlament si din structurile de conducere ale unitatilor administrativ-teritoriale, au dus-o din balci in balci. Oameni de "calibrul" lui Ion Botescu si Silviu Wagner nu-si dau seama nici astazi de ce sunt antipatizati, de ce sunt vazuti ca niste fantome. Este evident ca si in aceasta vara electorala au compromis nu doar un partid, nu doar o traditie. Au compromis o alta sansa, pricopsindu-ne cu aroganta de azi a ciocoimii "boierite" din PSD. Incat resentimentele mi-ar da dreptul sa le privesc naufragiul cu indiferenta. Sau, cel mult, cu o oarecare compasiune pentru modul cum sunt tratati de fostul lor candidat la Primaria municipiului Constanta, Maria Stefan. Cu toate ca argumentul pentru care Maria Stefan a fost desemnata sa reprezinte PNTCD in batalia pentru Primaria municipiului Constanta au fost cele minim 5000 de voturi pe care ar fi putut sa le aduca, pe 7 iunie s-a demonstrat ca Stefan nu a putut aduce decat 1200 de voturi, adica doar 0,8% din cei 146.252 de alegatori inscrisi in listele electorale din circumscriptia electorala, care s-au prezentat la urne. Dincolo de toate aceste calcule matematice care nu le-au asigurat reprezentativitatea in Consiliul Judetean sau cel Municipal Constanta, un membru de baza al PNTCD spunea ca in numai treisprezece ani am ajuns intr-o situatie in care este greu si sa speri. Doar spaima ca "maine" va semana cu "azi" ori va arata mai rau se opune lehamitei. Taranistii - se spunea marti seara in cadrul Delegatiei Permanente a PNTCD Constanta - "sunt terminati". La sfarsitul dezbaterilor s-a cerut demisia de onoare echipei care a promis ca va atinge pragul electoral de 5%. Sau macar sa aiba demnitatea sa isi asume acest esec electoral asa cum au facut-o, de exemplu, liderii locali ai Partidului Umanist din Romania. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat. Nu ramane decat ca cineva sa intervina in salvarea "Titanicului" taranist de la Constanta, iar nonvalorile sa se retraga pentru a lasa locul celor care sunt intr-adevar crestin-democrati.