Litoralul romanesc risca sa ramana fara plaja

Interventie in Camera Deputatilor pentru salvarea tarmului romanesc al Marii Negre

In medie, 80 hectare de plaja se pierd anual din cauza eroziunii * Pierderile sunt cauzate cu precadere de interventia omului * Dupa 1991, activitatea de protejare a litoralului s-a diminuat * Eroziunea plajelor compromite ecosistemele costiere marine * Una dintre solutiile de diminuare a fenomenelor de eroziune ar fi dirijarea unor fonduri speciale, in vederea aplicarii unor programe

Deputatul PSD Stefan Giuglea a luat in vizor situatia ambientala a litoralului romanesc al Marii Negre, in mod deosebit problema eroziunii plajelor. In acest sens, parlamentarul a avut, marti, o interventie in plenul Camerei Deputatilor, sugerand aplicarea unor masuri urgente si de durata. Potrivit studiilor intreprinse, Giuglea aprecia ca litoralul se afla intr-o stare grava in ceea ce priveste extinderea eroziunii, aproximativ 60-70 la suta din lungimea tarmului fiind afectata. In zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, plaja a pierdut din suprafata, in ultimii 35 de ani, peste 2.400 de hectare, ceea ce inseamna, in medie, 80 de hectare pe an. Pe unele portiuni, in care latimea cordonului litoral este mai redusa, in timpul furtunilor marea acopera complet tarmul, formand uneori brese, care se unesc cu apele lacurilor litorale, in acest fel fiind afectat ecosistemul lacului respectiv.

Zeci de metri de plaja disparuta

In sectorul sudic Midia - Vama Veche, mobilitatea liniei tarmului inregistreaza o evolutie diferita, in sensul ca plaja din Eforie s-a retras cu 40 metri, partea nordica a plajei Neptun cu 24 metri, plajele aferente statiunilor Venus si Saturn cu cate 36 metri, in timp ce la 2 Mai plaja aproape a disparut sau are marimi doar de cativa metri. In opinia deputatului, principalele cauze care au condus la acest fenomen, pe langa cele naturale referitoare la ridicarea nivelului marii si la circulatia curentilor marini, sunt lucrarile pe Dunare (Portile de Fier I si II), de la Sulina, digurile portuare, ca si interventia directa asupra plajelor, cum ar fi exploatarea nisipurilor. Lucrarile hidrotehnice realizate au vizat protejarea tarmului cu faleze de inalta si joasa altitudine. Protectia falezelor s-a realizat prin lucrari de terasare (taluzare, drenare si consolidare), implementarea solutiilor de tip greu (diguri) si de tip usor (innisipare artificiala, garduri de fixare a depozitelor de sedimente). In acest scop au fost executate constructii hidrotehnice de aparare inca din 1936, care au continuat pe etape de dezvoltare pana in 1991, dupa care aceasta activitate a fost diminuata. Investigatii preliminare, efectuate de organisme de specialitate, in anul 2000, asupra starii sistemului de protectie a litoralului au relevat o degradare avansata a peste jumatate din diguri.

Politica paguboasa de protejare a tarmului

Deputatul atrage atentia, in interventia sa, asupra faptului ca, in ultimii doisprezece ani, in zona litoralului sudic s-a inregistrat o modificare majora a liniei tarmului, in care efectul eroziunii a avut o pondere de 76 la suta, ceea ce inseamna ca solutiile de protectie si-au atins numai partial scopul initial. Social-democratul a mai remarcat ca eroziunea plajelor duce tot mai mult la pierderea de teritoriu si, nu in ultimul rand, compromite ecosistemele costiere marine si valoarea socio-economica a litoralului, cu precadere in turism si balneologie, generand pagube importante economiei nationale. Problema proceselor de degradare prin eroziune a litoralului este considerata de multe state ca fiind de importanta nationala, ceea ce l-a determinat pe deputatul Stefan Giuglea sa traga un semnal de alarma in legatura cu fenomenele grave produse pe lungimea de 244 km a litoralului romanesc. El a propus in plenul Camerei Deputatilor implicarea tuturor factorilor responsabili de la nivel judetean in programe si proiecte comune, menite sa inlature cauzele de eroziune, altele decat cele naturale, reconsiderarea si revitalizarea comisiei interministeriale, menita sa analizeze intr-o maniera stiintifica fenomenele in diferite sectoare de litoral si a intregului geosistem Dunare - Marea Neagra. O alta propunere viza verificarea proceselor si a solutiilor de protectie si reabilitare in poligoane experimentale si, dupa gasirea variantelor optime, aplicarea lor in teren. Ultima dintre recomandari face referire la dirijarea unor fonduri speciale interne sau externe pentru punerea in aplicare a programelor si masurilor adoptate in scopul diminuarii si inlaturarii gravelor fenomene care afecteaza zona litoralului romanesc, programe cu actiune pe o perioada de 25 pana la 50 de ani.