10 ani ancheta, 114 milioane de euro prejudiciu, 3.000.000 de lei cheltuieli Cât „ne costă“ Dosarul Retrocedărilor. Și pentru ce (rechizitoriu)

Trei ani de cercetări penale, 114 milioane de euro - prejudiciu estimat de DNA, alte 30 de miliarde de lei vechi - costul anchetei propriu-zise, circa 40 de inculpaţi, aproape 80 de termene de judecată şi... şapte ani de proces! Care încă se numără, căci dosarul nu a ajuns încă nici măcar la o primă sentinţă. Este bilanţul nefericit al celebrului dosar care priveşte retrocedările de la Constanţa, în care fostul primar, Radu Ștefan Mazăre, a fost deferit instanţei de către procurorii Anticorupţie.
 
Să o luăm metodic: în 2005, procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au deschis dosarul penal cu numărul 29/P/2005, în care primarul Constanţei de la vremea respectivă, Radu Ștefan Mazăre, era cercetat pentru modul în care fuseseră restituite terenurile deţinute de foştii boieri ai oraşului şi preluate în timpul regimului comunist.
 
După trei ani de anchetă, DNA a trimis dosarul în instanţă. Prejudiciul estimat: 114 milioane de euro. Acuzaţi: Radu Mazăre, pe atunci primar al Constanţei, Nicuşor Constantinescu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi alţi angajaţi ai Primăriei Constanţa, oameni de afaceri, societăţi, evaluatori şi notari publici. În total, 37 de inculpaţi. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Curţii de Apel Bucureşti. În plus, în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arăta că ancheta a costat statul nu mai puţin de 30 de miliarde de lei vechi.
 
„Se stabilesc cheltuieli judiciare în sumă de 3.000.000 de lei, care, având în vedere participarea la cauzarea prejudiciului, vor fi suportate de inculpaţi, după cum urmează: Mazăre Radu Ștefan - 320.000 de lei, Constantinescu Nicuşor Daniel - 280.000 de lei, Racu Constantin - 280.000 de lei, Dospinescu Daniela Ramona - 320.000 de lei (...)“, se arăta în actul de inculpare întocmit de anchetatori.
 
Cu alte cuvinte, este vorba despre sumele pe care acuzaţii ar fi nevoiţi să le achite, în cazul în care ar pierde procesul. Suma de 3.000.000 de lei este împărţită între cei 37 de acuzaţi, în funcţie de participarea lor la fapte, după cum a apreciat DNA, printre ei numărându-se inclusiv afaceristul Cristian Borcea, fost acţionar al FC Dinamo, pentru care Anticorupţia a stabilit suma „modică“ de 60.000 de lei. Ca o paranteză, Borcea a fost condamnat în alt dosar celebru, cel al transferurilor din fotbal, recent, pe numele său fiind emis un nou mandat de arestare, după ce a fost acuzat că ar fi mituit-o pe judecătoarea Geanina Terceanu, magistrat care, iniţial, a pronunţat o soluţie favorabilă inculpaţilor în dosarul mai sus amintit.
 
Revenind la Dosarul Retrocedărilor din Constanţa, ar mai fi de spus că, după cei trei ani de anchetă, puţini sunt cei care s-ar fi aşteptat ca procesul în instanţă să dureze mai bine de şapte ani. Care, aşa cum am menţionat mai sus, încă se numără, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti acordând un nou termen tocmai pe data de 19 ianuarie 2016. Făcând matematica în cauză, trei ani de anchetă, plus şapte (şi încă numărăm) de proces înseamnă zece ani de când au fost demarate cercetările în dosar. Cercetări care au vizat fapte despre care se presupune că ar fi fost comise la începutul anilor 2000. În aceste condiţii, nu mare ar fi mirarea dacă, până să ajungă să se pronunţe măcar o primă soluţie în dosar, o (bună) parte din fapte să se prescrie. Context în care aproape 80 de termene acordate numai în prima instanţă ar putea să ridice multe semne de întrebare.
 
În aceeaşi ordine de idei, trebuie menţionat că, multă vreme, dosarul pare să fi făcut mai degrabă ping-pong între judecători decât să fie analizat propriu-zis. După cum arătam şi în ediţiile anterioare, cauza a fost repartizată, iniţial, completului de judecată cârmuit de actuala şefă a Curţii de Apel Bucureşti, Lia Savonea (noiembrie 2008 - februarie 2010), după care a ajuns pe masa Elenei Ursulescu (martie 2010 - octombrie 2013), în prezent pensionată. Ulterior, procesul a fost condus de magistratul Stan Mustaţă (recent condamnat la zece ani de detenţie, acuzat fiind de comiterea unor fapte de corupţie), dar şi de Florică Duţă. În prezent, magistratul învestit cu soluţionarea celebrei cauze este Corina Cornelia Dăescu. Iar în tot acest bilanţ al judecătorilor cauzei, mai trebuie amintit şi faptul că, timp de un an şi cinci luni, procesul a fost blocat, pur şi simplu, la Curtea Constituţională, unde fusese trimis de judecătoarea Elena Ursulescu, pentru soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de apărare. De menţionat că tot Elena Ursulescu este magistratul care a acceptat efectuarea în prezenta cauză a trei expertize. 

 
În ceea ce o priveşte pe judecătoarea Elena Ursulescu, numele său a fost adus în atenţia presei în legătură cu procesul „Retrocedările Constanţei“ chiar de către Radu Mazăre, unul dintre cei aproape 40 de inculpaţi în dosar. În cadrul unei emisiuni televizate transmise în luna septembrie 2010, fostul primar ar fi afirmat despre magistrat (care era preşedintele completului de judecată) că ar fi un judecător „şantajabil“. Mai exact, potrivit Agerpres, primarul a spus: „Primul semn de întrebare în legătură cu judecarea cauzei a apărut când a fost schimbată judecătoarea ce a primit iniţial acest dosar, în urmă cu un an şi jumătate, prin repartizare aleatorie. Am aflat că pe 18 februarie 2010, în şedinţa Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, s-a procedat la înlocuirea judecătoarei Lia Savonea cu Elena Ursulescu, fără tragere la sorţi, pe motivul că Lia Savonea are prea mult de muncă. Ulterior, în instanţă, atitudinea magistratului mi-a ridicat mari semne de întrebare şi întâmplarea a făcut, după ce am părăsit sala de judecată, ca un ziarist să-mi atragă atenţia asupra unor motive emoţionale care ar putea să o influenţeze pe judecătoare“. Fostul primar ar fi făcut referire la eventualele probleme de legalitate pe care le-ar fi avut fiul judecătoarei, motiv pentru care Mazăre se întreba: „Oare Elena Ursulescu, mama avocatului milionar Dragoş Alexandru Ursulescu, anchetat de DNA şi prezumtiv de a fi pus sub învinuire şi de a-şi pierde banii şi libertatea, mă va judeca obiectiv şi imparţial în dosarul meu instrumentat de acelaşi DNA? Eu unul nu vreau să fiu judecat de o judecătoare posibil şantajabilă“.
 
În apărarea sa, judecătoarea Elena Ursulescu a afirmat, tot în cadrul unei emisiuni la Antena 3: „Nu consider că sunt într-o incompatibilitate crasă, nu putem să glosăm pe ceea ce nu ştim (...) Dânsul (n.r. Radu Mazăre), dacă afirmă ceva, trebuie să dovedească.“ Judecătorul a continuat, spunând: „Sunteţi departe de adevărul care se întâmplă în Justiţie, nu se dau asemenea telefoane (n.r. de intervenire împotriva cuiva), nu ne-a impus nimeni să condamnăm nici pe domnul Mazăre, nici pe doamna Grecu (n.r. realizatorul emisiunii), nici pe altcineva. (…) Dosarul pus pe masa judecătorului îi aparţine, îl studiază filă cu filă şi judecătorul vede ce-i acolo. Ce se glosează pe ecran şi în presă este departe de ceea ce este în acel dosar. Nu înţeleg să ne judecăm pe ecran. (…) Vă rog să aveţi în vedere tot ce v-am spus, că domnul Mazăre m-a recuzat în acest dosar şi i-a fost respinsă cererea, eu, mâine (n.r. septembrie 2010), am să mă pronunţ cu privire la un aspect din dosar şi faceţi singură legăturile, cu toată această acţiune îndreptată împotriva băiatului meu - pentru care eu nu pot răspunde, e major - faceţi o legătură cu ceea ce am eu de făcut aici“, a conchis magistratul.
 
Revenind în actualitate, aşa cum arătam în ediţiile anterioare, în prezent, procesul bate mai mult sau mai puţin pasul pe loc, ca urmare a nefinalizării expertizelor dispuse în cauză, în nenumărate încheieri de şedinţă menţionându-se, de pildă, conform portalului instanţelor de judecată: „Amână cauza. Soluţia pe scurt: pentru ca expertul să comunice stadiul efectuării expertizei evaluatoare imobiliare.“
 
Rezumând, zece ani de anchetă, dintre care trei de cercetări şi şapte de proces, 30 de miliarde de lei vechi costuri cu ancheta, 114 milioane de euro prejudiciu, 37 de inculpaţi, 80 de termene şi... niciun rezultat. Momentan.