12 persoane reținute în dosarul actelor de indentitate românești întocmite pentru persoane din republica Moldova, Ucraina și Rusia

În dosarul privind obținerea de acte de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, care a făcut obiectul comunicatului de presă de ieri, procurorul de caz din cadrul PÎCCJ a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și următoarele  măsuri preventive față de 17 persoane:

• măsura preventivă a reținerii pentru 12 persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de  luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la infracțiunea de luare de mită în formă continuată, complicitate la infracțiunea de fals informatic în formă continuată și complicitate la infracțiunea de dare de mită în formă continuată;
• măsura preventivă a controlului judiciar față de 5 persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată și complicitate la fals informatic în formă continuată. 

Potrivit PÎCCJ, în cursul zilei de astăzi, 21 noiembrie 2024, procurorul de caz din cadrul PÎCCJ a solicitat Tribunalului București arestarea preventivă a celor 12 inculpați reținuți, fiind transmise instanței două referate de arestare preventivă, aferente celor două localități vizate de cercetările efectuate în cauză, respectiv o comună și un oraș din județul Botoșani.

Din referatele cu propunere de arestare preventivă reiese că funcționarii din cadrul serviciilor de evidență a populației din comuna și orașul din județul Botoșani vizate de cercetări, precum și alți funcționari din cadrul celor două primării care eliberează adeverințe și chitanțe necesare pentru eliberarea cărților de identitate ar fi primit, direct sau prin intermediari, sume de bani pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu încălcarea fragrantă a dispozițiilor legale în materie.

Astfel, funcționarii menționau în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP), contrar realității, domiciliul persoanelor solicitante pentru imobile în privința cărora proprietarii nu și-au dat consimțământul, aceștia fiind decedați, iar partajul succesoral nefiind efectuat, precum și domiciliul pentru imobile care nu au destinația de locuință, funcționarii cunoscând realitatea că la acele adrese nu vor locui niciodată solicitanții. Din probatoriul administrat reiese că în unele cazuri au fost introduse în RNEP date neconforme realității inclusiv referitoare la atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, CNP etc.

De asemenea, funcționarii eliberau documente de identitate românești fără luarea consimțământului personal al solicitantului sau găzduitorului, în lipsa titlului locativ, primind documente în fotocopie sau urgentând în unele cazuri eliberarea actelor de identitate, totul contrar normelor legale.

„Menționăm că, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, au fost descoperite numeroase documente reprezentând diferite acte de stare civilă aparținând unor cetățeni străini, fotocopii ale unor astfel de documente ori diferite tipuri de formulare tipizate utilizate de către autoritățile române în cadrul procedurilor de acordare a cetățeniei sau de eliberare a documentelor de identitate românești. De asemenea, concluzia în urma punerii în aplicare a mandatelor de percheziție domiciliară ce au vizat adresele la care figurau numeroși cetățeni străini a fost accea că persoanele respective nu au locuit acolo niciodată, imobilele fiind inexistente, părăsite, neracordate la utilități sau pur și simplu utilizate de către alte persoane care au declarat că domiciliile cetățenilor străini au fost stabilite în mod fictiv la adresele respective.
 
Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“ - au precizat procurorii.

Citește și: 

Expoziția „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat - o creanță mai veche de un secol”, la Chișinău