160.000 de lei, pierduţi dintr-un foc? Bogatu riscă să devină „săracu'"

Trimis în judecată în două dosare separate instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie, fostul director portuar Eugen Bogatu riscă să ajungă un om sărac. Nu de alta, dar numai dacă ar fi obligat la plata cheltuielilor judiciare pe care i le-au imputat procurorii anticorupţie, Bogatu s-ar trezi cu o gaură în buget de 160.000 de lei.

Mai exact, în dosarul UCM Reşiţa, în care fostul vameş şi fostul om de bază al porturile constănţene este judecat pentru fapte de corupţie şi favorizarea infractorului, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au stabilit cheltuieli totale de judecată în sumă de 600.000 de lei. În procesul respectiv, Bogatu este judecat alături de afaceristul sirian Said Baaklini, dar şi de foştii directori ai UCM Reşiţa Adrian Chebuţiu şi Adrian Coriolan Preda. Dat fiind că sunt patru acuzaţi în cauză, dacă aceştia vor fi găsiţi vinovaţi şi vor fi condamnaţi, ar putea fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată, urmând ca suma să se împartă în mod egal între aceştia. De altfel, procurorii DNA au arătat de la bun început, în rechizitoriu, că sunt stabilite „cheltuieli judiciare în sumă totală de 600.000 de lei, [care] vor fi suportate, în părţi egale, de cei patru inculpaţi, fiecare câte 150.000 de lei". Însă acestea nu sunt singurii bani cu care Bogatu riscă să contribuie, vrând-nevrând, la bugetul statului. Cap de afiş pe lista acuzării în mult-mediatizatul dosar Portul, lui Eugen Bogatu i s-a imputat, printre altele, săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. Judecat alături de alte 38 de persoane de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bogatu riscă să achite şi în acest caz o sumă considerabilă, cu titlul de cheltuieli de judecată.

„Portul" l-ar costa mai puţin

Cu o anchetă ceva mai puţin costisitoare, procurorii au apreciat că, în privinţa dosarului Portul, cheltuielile de judecată s-ar ridica la 390.000 de lei. Fiind 39 de acuzaţi, dacă aceştia ar fi găsiţi vinovaţi şi condamnaţi de instanţă, valoarea cheltuielilor judiciare s-ar împărţi în mod egal între aceştia. Aşa cum au arătat procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în rechizitoriul prin care Bogatu a fost deferit instanţei, „cheltuielile judiciare în sumă totală de 390.000 de lei vor fi suportate de inculpaţi în părţi egale, câte 10.000 de lei fiecare". În ultima declaraţie de avere a fostului director portuar, acesta nota că deţine împreună cu soţia sa zece terenuri, agricole şi intravilane, „răspândite" prin Constanţa, Tulcea, Bucureşti, dar şi în locuri ce nu au fost dezvăluite. Celor zece terenuri li se adăugau şapte imobile de locuit, respectiv şase apartamente şi o casă, majoritatea fiind achiziţionate în diferite zone din Constanţa şi unul singur fiind în Bucureşti.

Acţiuni şi împrumuturi

La capitolul Bunuri mobile, „clientul" DNA menţiona în martie 2011 un autoturism Mercedes Benz, iar în ceea ce priveşte bunurile mobile înstrăinate în ultimul an, Bogatu a notat un teren pentru care a obţinut suma de 214.975 de lei şi un apartament în schimbul căruia a primit 471.482 de lei. La vremea respectivă, Bogatu părea să stea bine şi cu banii „puşi la ciorap", familia sa având în bancă 13 conturi şi depozite bancare, deschise în perioada 1995 - 2010 şi însumând în total circa 1.600 de lire sterline, peste 21.500 de dolari americani, circa 260.000 de euro şi aproape 65.000 de lei. Printre afacerile lui Bogatu se numărau la vremea respectivă Comat-Met, Almaclima, Venid&CO, Turnuri SRL, Deluxe Construct şi Alma Hollyday. În plus, acesta deţinea acţiuni la diferite companii precum Transgaz, dar şi SSIF Broke, alături de altele, iar venitul anual pentru anul precedent s-a ridicat la peste 71.754 de lei. Datoriile sale oficiale se ridicau la 800.000 de dolari, 200.000 de euro şi 781.000 de lei, fiind vorba despre împrumuturi contractate de la diverse persoane.