Adevarul calugarilor

Enigma asa-zisei "epave" de la Vicina a fost dezlegata

Descoperirea de la Vicina este unica in Europa * Grinzile de lemn gasite apartin unei structuri de protectie a zidurilor imerse ale cetatii * Ministrul Razvan Theodorescu a fost prezent la Vicina * Din punct de vedere constructiv, exista o asemanare izbitoare intre constructia pe piloti de lemn a orasului Venetia si cetatea Vicina * Elementele descoperite de arheologi vor fi dezgropate si conservate in muzeul manastirii Dervent

Descoperirea arheologica facuta in zona cetatii Pacuiul lui Soare, despre care mass-media a presupus initial ca era vorba despre o epava bizantina, s-a dovedit a fi, de fapt, un sistem de protectie a zidurilor cetatii respective. In euforia acelor momente, arheologii care au facut descoperirea au banuit, initial, ca structura regulata de grinzi de lemn ar fi facut parte din structura unei corabii bizantine. Retragerea apelor Dunarii, cauzata de seceta excesiva din aceasta vara, a scos la iveala in zona Dervent, mai precis in perimetrul ocupat de vechea cetate antica Pacuiul lui Soare sau, cum spun unii istorici, cetatea Vicina, o structura de lemn, care, la prima vedere, semana cu resturile unei corabii antice. Bine conservate in aluviunile fluviului Dunarea, grinzile masive de stejar, montate intr-o retea simetrica similara cu bordajul unei corabii, cu imbinari specifice constructiilor navale, au condus initial la presupunerea ca ar fi vorba de o descoperire epocala. Arheologul ce a facut aceasta descoperire, mai precis Oana Damian, de la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" din Bucuresti, ne-a spus la acel moment ca nu poate spune cu certitudine ce anume a descoperit deoarece nu are experienta necesara in arheologia subacvatica sau navala. Starea de conservare a elementelor de lemn descoperite era foarte buna, aluviunile depuse de Dunare asigurand un mediu de conservare optim. Inca de la bun inceput, vestea descoperirii a ajuns la cunostinta calugarilor manastirii Dervent. Reporterii de la numeroase redactii de ziare sau televiziuni nationale sau locale au fost insotiti de fiecare data la locul descoperirii de catre calugari, in special de staretul manastirii Dervent, parintele Andrei. In valtoarea evenimentului, cand mai toata lumea era convinsa ca s-a facut descoperirea unei epave antice, calugarii, mai rezervati, au spus ca mai degraba ar fi fost vorba de un sistem de protectie a unui cheu si nicidecum de o epava. In urma cu cateva zile, dupa aparitia in mass-media a stirii legate de descoperirea facuta in zona respectiva, o echipa formata din secretarul de stat in Ministerul Culturii si Cultelor, Ioan Opris, directorul Muzeului de Arheologie Constanta, Gheorghe Papuc, precum si doi specialisti in constructii navale au vizitat situl arheologic unde a fost facuta descoperirea. In urma cercetarilor preliminare facute la fata locului, specialistii au concluzionat ca ar fi vorba despre o piesa componenta a unui doc sau un cheu foarte vechi. Indiferent de ceea ce va iesi la iveala in urma continuarii sapaturilor, oficialii autoritatilor locale din Constanta au decis sa se implice in mod activ in ceea ce priveste continuarea cercetarii si conservarii resturilor descoperite la Vicina. Ieri dimineata, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, a efectuat o vizita de lucru in site-ul arheologic de la Vicina, in vederea evaluarii situatiei din teren. Intre timp, arheologii au continuat sapaturile, scotand la lumina zilei o structura de lemn care, in urma cercetarilor specialistilor, s-a dovedit a fi o armatura de protectie a zidurilor imerse ale cetatii de la Vicina. Totodata, specialistii au concluzionat ca aceasta descoperire este unica in Europa din punctul de vedere al conservarii artefactelor descoperite, dar si din punct de vedere al asemanarii cu modul de constructie tipic venetian pe terenuri instabile, mlastinoase. Grinzile de lemn, sau piloti, cum se mai numesc in limbajul constructorilor hidrotehnici, atat cele descoperite acum, cat si cele aflate la baza fundatiei zidurilor cetatii Vicina sunt aproape identice, ca mod de folosinta, cu metodele folosite de venetieni la ridicarea constructiilor orasului Venetia. S-a sugerat ca elementele de lemn, precum si vestigiile descoperite in cetatea Vicina sa fie dezgropate, recuperate si conservate in muzeul manastirii Dervent.