Afacerea "Aeroportul"

Pe Aeroportul Civil Mihail Kogalniceanu vor zbura doar ciorile

Timp de aproximativ jumatate de an, pistele si sistemul de balizaj ale aeroportului Mihail Kogalniceanu se afla in regimul interminabil de reabilitare * Avioanele de linie care faceau escala la Kogalniceanu au fost redirectionate catre Otopeni sau Baneasa * Tentative de reparare a pistelor au mai fost si in anul 2001 * Licitatiile de atunci au fost anulate de catre Ministerul Transporturilor, Locuintei si Turismului * Pentru actuala actiune de reabilitare a pistelor si sistemelor de balizaj sunt pusi in joc foarte multi bani * Nici pana la aceasta ora sistemul de balizaj nu a fost definitivat * Paradoxul consta in faptul ca, dupa asa-zisa predare catre beneficiar a lucrarilor, Autoritatea Aeronautica Civila Romana nu va acorda avizul favorabil de exploatare

Aplicatii militare cu avioane de vanatoare, MIG-uri, Harrier, F-16, Hercules etc., cam astea ar fi indiciile care, in ochii opiniei publice, definesc in mare masura perceptia civila in cazul aeroportului de la Mihail Kogalniceanu. Ceea ce se ascunde, de fapt, in spatele noilor garduri bine pazite de militari inarmati stie prea putina lume, activitatile din Aeroportul Civil Mihail Kogalniceanu fiind trecute sub cea mai ermetica discretie. Din nefericire pentru unii, si din bucurie pentru altii, tot mai des ies la iveala indicii ale unor afaceri dubioase ce par a se desfasura la adapostul gardurilor cu sarma ghimpata.

Programe si multa vrajeala

Inca din luna octombrie 2003, Aeroportul Civil Mihail Kogalniceanu a fost inchis pentru realizarea unor lucrari de modernizare, stabilite printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului. Asa cum se facuse la acea vreme mare "tam-tam", pana la repunerea in functiune a aeroportului, avioanele curselor aeriene care aveau ca escala la Kogalniceanu urmau sa aterizeze la Otopeni sau la Baneasa. Decizia care a vizat demararea lucrarilor de modernizare facea parte dintr-un program menit sa ridice clasa aeroporturilor din Romania in conformitate cu cerintele Organizatiei Internationale a Aeroporturilor Civile. Primele lucrari demarate in luna octombrie 2003 vizau, in principal, schimbarea sistemului de balizaj al pistelor de aterizare sau de decolare. Totodata, oficial se anuntase ca planul de modernizare va include si imbunatatirea masurilor de securitate pe aeroport, prin montarea unui sistem electronic special de identificare si control al calatorilor care tranziteaza portile de acces ale aeroportului. Printre altele, urmau sa fie continuate lucrarile de imprejmuire a aeroportului, proiect la care, initial, a contribuit financiar destul de consistent si armata SUA, cu suma de 900.000 de dolari. Lucrarile efectuate in vederea reparatiei capitale a pistei aeroportului erau programate a fi definitivate in decurs de trei luni de zile de la demararea acestora, restul lucrarilor trebuind sa se finalizeze in luna iulie 2004. Ca o masura de protectie sociala a tuturor celor aproximativ 200 de salariati civili ai aeroportului era trimiterea acestora in concedii de odihna, iar o parte dintre ei fiind inscrisi la cursuri de perfectionare.

Balizaj nou, dar expirat de mult

Povestea reabilitarii pistelor si sistemelor de balizaj ale Aeroportului Civil de la Mihail Kogalniceanu este, de fapt, mult mai veche decat s-ar astepta multa lume. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor, Locuintei si Turismului ne-au pus la dispozitie informatii care, dupa parerea noastra, arunca mari semne de intrebare asupra a ceea ce se intampla la Kogalniceanu. Conform acestor surse, in anul 2001 a fost organizata o licitatie in vederea efectuarii reparatiilor capitale ale pistelor aeroportului. La acea vreme, licitatia ar fi fost castigata de o firma din Bucuresti, denumita SC "Theo National Construct" SRL. Din considerente probabil bine definite, licitatia a fost anulata de catre Ministerul Transporturilor, Locuintei si Turismului. Motivele pentru care licitatia ar fi fost anulata faceau referire la faptul ca societatea castigatoare a licitatiei ar fi efectuat lucrari de proasta calitate pe alte aeroporturi din tara. In anul 2001, valoarea reparatiilor pistei se ridica la suma de aproximativ 130 de miliarde de lei. Pentru reparatiile pistei ce urmau a se efectua incepand cu luna octombrie a anului trecut la Kogalniceanu nu se stie cu certitudine daca a fost organizata vreo licitatie in acest scop, intentia organizarii unei astfel de licitatii nefiind anuntata, conform legii, in presa sau in alte mijloace de informare. Problema balizajului de semnalizare optica a pozitiei pistelor aeroportului treneaza inca din anul 1996, o data cu organizarea unei licitatii in vederea efectuarii de reparatii capitale ale sistemului respectiv. Atunci, licitatia fusese castigata de o societate din Bucuresti, denumita SC "Constructii Baneasa" SRL, patronata de un anume Marian Bucur, un personaj controversat, banuit ca ar fi participat la mijlocirea unor afaceri cu nave, sub acoperirea cunoscutului Miky Spaga, sau, mai nou, actualul patron al hanului "Capsa" din capitala. In 1996, valoarea reparatiilor sistemului de balizaj se ridica la aproximativ 2 milioane de dolari. In prezent, lampile sistemului de balizaj au, dupa cate cunoastem, termenul de garantie expirat inca din anul 2001. Pentru reparatia capitala a acestui sistem de balizaj, sumele care trebuiau sa fie cheltuite se ridicau la valoarea de aproximativ 60 de miliarde de lei. Cu toate acestea, aceleasi surse din MTLT ne-au confirmat faptul ca la Kogalniceanu lucrarile la montarea sistemului de balizaj nu au fost inca finalizate, iar surpriza finala va "lovi" in momentul in care aceste lucrari vor trebui sa fie aprobate sau omologate de Autoritatea Aeronautica Civila Romana. Aceleasi surse ne-au declarat ca aceasta omologare nu va efectuata tocmai din cauza faptului ca principalele componente tehnice ale sistemului de balizaj montat acum si achizitionat in anul 1996 a expirat inca din anul 2001, chestiune decisiva in ceea ce priveste hotararea finala ce va fi luata de cei de la Autoritatea Aeronautica Civila Romana. Cine va plati sau cine va raspunde vizavi de aceste lucruri si de miliardele aruncate in vant, vom afla, probabil, dupa "spargerea bubei".