Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:55 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Alegeri de tip comunist la universitate

ro

19 Feb, 2004 00:00 1376 Marime text

Dupa ce a fost cercetat penal, seful ligii, Cristian Mosnianu, isi pregateste un nou mandat

La Universitatea "Ovidius", studentii isi aleg reprezentantii pentru Liga, Senat si Consiliile profesorale * Desi, in ultimele luni, dadea semne ca ar vrea sa se retraga, "eternul" sef al ligii, Cristian Mosnianu, imbatranit deja in aceasta functie, a decis sa candideze inca o data * Sefii ligii si ai universitatii au elaborat o strategie de alegeri care sa blocheze accesul partenerilor de dialog incomozi * Procedura de alegeri prevede ca studentii care vor sa candideze pentru aceste locuri trebuie fie sa aiba sustinerea ligii, fie sa adune semnaturi de la minim 20 la suta dintre colegii lor, si asta in vacanta studenteasca! * La Facultatea de Psihologie, unicul candidat sustinut de liga, Adrian Gheorghe, a fost ales pe toate cele trei functii puse la bataie, cu numai... 14 voturi

Liga Studentilor din Universitatea "Ovidius" Constanta (LSUOC) isi continua drumul aranjamentelor in beneficiul liderilor organizatiei si ai institutiei de invatamant superior si in detrimentul studentilor. Nici macar articolele aparute in presa care demascau manevrele meschine din universitate, care au culminat cu cercetarea penala a mai multor membri ai ligii, printre care si presedintele Mosnianu, acuzati de luare de mita la cazari, nu i-au convins pe "actorii" implicati in aceste aranjamente sa lase lucrurile sa intre pe un fagas normal.

Vechea garda nu renunta

Scandalurile create in jurul LSUOC, tratate pe larg in cotidianul nostru, au facut ca presedintele organizatiei, Cristian Mosnianu, sa decida sa organizeze alegeri. Reamintim ca, in ultimii ani, sefii ligii au fost acuzati ca au organizat un "cartel" care, intr-o supunere totala fata de conducatorii universitatii, au tradat cu consecventa interesele studentilor pe care ar trebui sa ii reprezinte. Ei au inabusit din fasa toate incercarile de miscari de protest ale studentilor si au tolerat practici ilegale si imorale, precum spaga pentru cazarile in caminele universitatii. In urma luarilor de pozitie, in care sefii ligii erau acuzati ca, impotriva statutului, refuza sa coboare de pe scaunele pe care s-au cocotat, Mosnianu si compania au hotarat sa organizeze alegeri. Decizia a venit si pe fondul presiunilor conducerii universitatii, obligata sa organizeze alegeri pentru locurile ocupate de studenti in Senat si Consiliile profesorale. Modul in care au fost organizate aceste alegeri lasa insa mult de dorit si tradeaza interesul explicit ca respectivele locuri sa fie ocupate de studentii fideli grupului de interese, format din sefii universitatii si cei ai ligii. Cu alte cuvinte, se doreste ca marea majoritate a studentilor care participa la luarea deciziilor importante sa sustina cauza profesorilor universitatii, si nu a colegilor pe care ar trebui sa ii reprezinte.

Alesi pe criterii indoielnice

Conform Regulamentului de alegere a studentilor in Consiliile profesorale si Senatul universitatii, a fost constituita o Comisie electorala, din care fac parte: prorectorul cu probleme studentesti (Victor Ciupina, aliatul traditional al ligii), un cancelar, un jurist si presedintele LSUOC, Cristian Mosnianu. In afara de locurile pentru Senat si consilii, o miza importanta este si prezenta in Colegiul Director, organismul de conducere al ligii. Conform regulamentului, la alegeri poate participa orice student al universitatii, de la forma de invatamant de zi sau cu frecventa redusa. Pentru a intra in cursa, orice candidat are doua variante: fie obtine semnaturi de sustinere de la minim 20 la suta dintre colegi, fie beneficiaza de sprijinul Ligii Studentilor, fapt ce il scuteste de batai de cap. In realitate, faptul ca alegerile au fost organizate in sesiune si au continuat in vacanta studenteasca a facut ca eventualii candidati independenti sa aiba sanse aproape nule sa stranga un numar atat de mare de semnaturi. Acest lucru a facut ca cei mai multi candidati sa fie oamenii alesi dupa criterii indoielnice de catre sefii ligii, care au avut prilejul sa isi introduca propriii oameni. Urmatorul pas a fost competitia propriu-zisa, in care candidatii (sau candidatul unic!) au fost alesi prin vot secret de colegii din facultatea la care sunt studenti, fara ca numarul voturilor sa conteze. Acest lucru a dus la situatia ca unii candidati sa fie alesi cu un numar de voturi revoltator de mic.

Reprezentant al studentilor cu... 14 voturi

O astfel de situatie a fost inregistrata la Facultatea de Psihologie, unde a candidat studentul Adrian Gheorghe. Pe buletinul de vot, Gheorghe era singura optiune pentru trei functii: membru in Colegiul Director al ligii, Senat si Consiliul profesoral. El a primit numai 14 voturi, daca socotim si propriul vot pe care si l-a acordat cu generozitate, amintindu-ne de modul "democratic" in care se vota in epoca comunista. Si la majoritatea celorlalte facultati, lucrurile s-au desfasurat in mod similar, oferindu-le posibilitatea conducerii ligii si a universitatii sa isi asigure parteneri de dialog foarte docili. Desi, in ultimele luni, a dat impresia ca nu mai vrea sa candideze pentru Liga Studentilor, mai ales ca a imbatranit in functia de presedinte, iar intre timp ocupa si un post de preparator universitar, Mosnianu a reusit sa obtina un loc in Colegiul Director, pregatindu-si, probabil, un nou mandat. Pentru acest lucru a fost nevoie de o masinatie la care se pare ca Mosnianu a apelat fara scrupule. Senatul universitatii hotarase, in anul 2003, ca nici un student la a doua facultate sau la master sa nu mai poata candida la liga sau in alte structuri de reprezentativitate. Desi decizia fusese luata, Senatul a revenit asupra hotararii si a anulat-o. Sa nu fie legatura intre aceasta schimbare de atitudine si faptul ca Mosnianu si prietenul sau Marius Cojocaru nu ar fi putut sa candideze altfel? Lucrurile au mers insa mai departe. In conditiile in care, conform statutului, Colegiul Director este format din 17 membri, iar in cadrul universitatii sunt doar 14 facultati, ramaneau trei locuri ce ar fi trebuit ocupate. Mai multi reprezentanti au fost de parere ca aceste locuri sa fie ocupate de studentii de la facultatile cele mai importante numeric din universitate. Mosnianu nu a fost de acord cu acest principiu democratic si a preferat sa aduca alti trei studenti, necunoscuti in activitatea sindicala. Cei mai multi dintre studentii din Colegiul Director au inteles ca Mosnianu vrea sa isi asigure o sustinere cat mai larga in contextul alegerilor pentru functia de presedinte, dar nimeni nu indrazneste sa i se opuna. In aceste conditii, studentii universitatii pot sa renunte la speranta ca, in urma alegerilor, vor avea reprezentanti care sa le sustina interesele printr-o activitate sindicala energica.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii