Anchetă pornită de la dosarul Baaklini Cum i-a băgat la apă Bogatu pe Banias şi Mironescu. Fără să vrea

Încă din rechizitoriul prin care Eugen Bogatu a fost trimis în judecată, procurorul de caz, Gheorghe Bocşa, anunţa că se va face dosar separat pentru mai multe infracţiuni descoperite în urma percheziţiilor, clasate la momentul respectiv ca fiind cu „AN" - Autor Necunoscut

Percheziţiile efectuate de procurorii anticorupţie în luna ianuarie la firmele legate de fostul director portuar Eugen Bogatu în dosarul în care era anchetat pentru presupusele conexiuni nelegale cu afaceristul libian Said Baaklini au reprezentat începutul sfârşitului pentru senatorul Mircea Banias, dar, mai ales, pentru ex-secretarul general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Laurenţiu Mironescu. Dosarul Banias - Mironescu a fost deschis în urma descoperirilor pe care le-au făcut procurorii anticorupţie în „ograda" lui Bogatu.

Încă din rechizitoriul prin care Eugen Bogatu a fost trimis în judecată, procurorul de caz, Gheorghe Bocşa, anunţa că se va face dosar separat pentru mai multe infracţiuni descoperite în urma percheziţiilor, clasate la momentul respectiv ca fiind cu „AN" - Autor Necunoscut. Între timp însă se pare că s-ar fi stabilit autorii. În rechizitoriul întocmit în dosarul cu numărul 309/P/2010 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se arată că „se va disjunge cauza (nr, se va întocmi dosar separat) faţă de AN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 274 raportat la art. 273 Cod vamal şi faţă de AN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. De art. 9 pct. 1 lit. a, b, c din Legea nr. 241/2005 în legătură cu faptele descrise la pct. VI.3. din partea expozitivă a rechizitoriului".

Dosar nou

Foarte interesant, capitolul respectiv se intitulează „Cu privire la alte fapte penale detectate prin analiza materialului probatoriu rezultat din desfăşurarea unor percheziţii". Cu alte cuvinte, dacă percheziţiile nu ar fi avut loc, sau dacă nu s-ar fi găsit ce s-a găsit în urma percheziţiilor, poate dosarul Banias-Mironescu ar fi arătat altfel astăzi. Dar iată cum a stat treaba cu descinderile. „În cadrul urmăririi penale desfăşurate în prezenta cauză, la 08.01.2011 au fost desfăşurate percheziţii domiciliare şi informatice la sediul SC Container Clearance Services SRL (...) şi la punctul de lucru al SC Air & Sea Container Shipping SRL din Bucureşti (...)". Toate bune şi frumoase, era dosarul ce-l privea pe Bogatu şi eventualele sale legături cu Said Baaklini. Numai că iată ce au descoperit procurorii anticorupţie la vizita inopinată: „cu ocazia celei dintâi percheziţii dintre cele menţionate mai sus s-au găsit un număr de 51 de ştampile ale unor societăţi comerciale aflate în clientela comisionarului vamal SC Container Clearance Services SRL".

Fapte cu AN

Se mai arată că „din analiza materialelor rezultate din cele două percheziţii susmenţionate, dar şi din percheziţiile informatice asupra sistemelor IT şi memoriilor electronice aflate în cele două locaţii percheziţionate au rezultat indicii cu privire la săvârşirea de către AN, persoane din cadrul celor două societăţi în discuţie, a unor infracţiuni, printre care cele prevăzute şi pedepsite de art. 274 rap. la art. 273 din Codul Vamal (Legea nr. 86/2006) şi art. 289 Cp, precum şi la săvârşirea de către AN (persoane din cadrul societăţii comerciale cliente ale celor doi comisionari vamali) a infracţiunilor prev. şi ped. De art. 9 pct.1 lit. a, b, c, din Legea 241/2005 (infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu superior valorii de 1 milion de Euro)". Ca o paranteză, articolul 273 Cod vamal prevede faptul că „folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituite infracţiunea de folosire de acte falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la zece ani şi interzicerea unor drepturi". La rândul său, articolul 274 menţionează că faptele prevăzute la art. 270-273 săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la cinci la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Mergând mai departe pe firul percheziţiilor, Cutia Pandorei deschisă de descinderile de la Container Clearance Services, procurorii anticorupţie au decis ca prin rechizitoriul lui Bogatu să deschidă un nou dosar, cu AN, pentru faptele menţionate mai sus, respectiv infracţiunile de fals prevăzute de Codul vamal şi respectiv evaziunea fiscală. „Pentru efectuarea cercetărilor în privinţa faptelor disjunse", se arată în actul de acuzare a lui Bogatu în dosarul cu Baaklini, „la dosarul ce se va forma ca urmare a acestor disjungeri se vor ataşa mijloacele de probă obţinute prin percheziţiile din data de 08.01.2011 (detaliate mai sus), inclusiv prin percheziţiile informatice (hard-disk marca Samsung model HD 103SJ cu seria constructivă S246J9EZ913220 şi hard-disk marca Samsung model HD 103SJ cu serie constructivă: S246J90Z710666)".

Banias, Bogatu, Mironescu - „greii" băgaţi la apă

În întreg acest context, la punctul 11 din rechizitoriul prin care Bogatu a fost deferit instanţei pentru fapte de corupţie legate de magnatul Said Baaklini, dosar în care senatorul Banias primise scoatere de sub urmărire penală cu privire la acelaşi Baaklini, se arată că procurorii au decis întocmirea unui nou dosar. Cu alte cuvinte, chiar dacă Banias a scăpat de dosarul cu Baaklini, graţie percheziţiilor dispuse la „camaradul" Bogatu, procurorul Gheorghe Bocşa din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a deschis un nou dosar. În care au căzut mai mulţi, Banias, Bogatu şi fostul secretar general al MAI Mironescu fiind doar câţiva dintre ei.