Aplicatii cu harti false

Sate inexistente in documentele cartografice ale judetului

Desi au fost rase, de ani de zile, de pe fata pamantului, Straja si Graniceru inca mai sunt inregistrate in actele judetului Constanta # Acestea exista si pe hartile exercitiului tactic "Dunarea 2002", care se va desfasura in luna iunie la Constanta * Dupa ce au vazut ca localitatile inca mai exista pe harti, reporterii cotidianului ZIUA de Constanta au cautat zadarnic pe teren cele doua asezari * Pe vechile amplasamente ale acestora se afla numai cimitirele crestin-ortodoxe si musulmane, precum si ruinele caselor

In peregrinarile noastre, ca reporteri am vazut de toate, sau aproape de toate. Am gasit prin Dobrogea sate cu populatia imbatranita, sate fara tineri, fara profesori, fara dispensare. Am gasit la Magura, de exemplu, o scoala in care invata doar patru copii. Tot aici am aflat ca in sat nu este nici un tanar bun de insurat sau fete de maritat. Asa cum spuneam, am vazut destule, dar sate fara locuitori nu am vazut. Si, totusi, pe hartile judetului Constanta inca mai exista asa ceva. Pe hartile oficiale ale judetului figureaza satele Graniceru si Straja, care, de fapt, nu mai exista. Fiecare dintre cele doua catune are cate o istorie aparte cu privire la disparitia sa din geografia locala.

Satele Straja si Graniceru figureaza si acum pe toate hartile, chiar si pe cele militare care fac referire la judetul Constanta. Si acest lucru l-am constatat recent, cand ne-am aruncat ochii pe una dintre hartile cu care se va executa aplicatia tactica "Dunarea 2002" a Inspectoratelor pentru Protectia Civila din zona riverana fluviului. Aici am gasit, printre altele, si cele doua localitati care apartineau de comuna Cumpana, respectiv de orasul Negru Voda. Fiecare dintre cele doua asezari are istoria sa privind disparitia de pe fata pamantului.Graniceru era candva una dintre cele mai frumoase localitati care exista prin partea de sud a judetului. Satul se afla amplasat la numai cativa metri distanta de granita cu Bulgaria, unde erau instalate si foisoarele de observare a hotarelor. La inceput, aici au fost adusi numai militari din arma respectiva, care, cu timpul, si-au intemeiat familii, unele chiar foarte instarite. Localitatea, insa, era una dintre cele mai izolate din zona, nefiind atractiva pentru cei care ar fi avut de gand sa se aseze pe aici. Dupa ce in timpul comunismului s-a declansat marea orasenizare, unul cate unul locuitorii satului au plecat care incotro. Cu timpul, din satul care era candva foarte dezvoltat nu a mai ramas nimic. La cativa metri de sosea, mai este in picioare un falnic stejar multisecular si care printr-o minune nu a fost inca taiat de nimeni. Undeva mai sus, se vede vechiul cimitir musulman, pentru ca, trebuie spus, marea majoritate a celor care alcatuiau aceasta mica asezare erau de etnie tatara sau turca, iar in ultimii ani aici nu mai locuia nici un roman. Au fost si crestini prin zona, existenta acestora fiind demonstrata de o uriasa cruce din piatra, si aceasta cu o vechime apreciabila, calculata in secole. In rest, numai urme ale ruinelor caselor care arata ca pe aici au fost oameni si asezari. Catunul a ramas, asa cum spuneam, doar pe hartile administrative si militare.

Pe aici trece Canalul

Straja facea parte candva din comuna Cumpana. Sat de oameni gospodari, aproape de Constanta. Inainte de 1980, nimeni de aici nu se gandea sa plece in alta parte. Nici la oras, nici prin alta localitate. Numai ca a venit ideea construirii Canalului Dunare - Marea Neagra si, ca un facut: magistrala albastra trebuia sa treaca prin Straja. Si pentru ca nu i se putea schimba traseul, s-a apelat la o solutie extrema: mutarea tuturor locuitorilor in alta parte. Multi dintre ei au facut atunci infarct. Conducerea superioara de partid a ramas impasibila. Toti locuitorii au fost dusi cu forta la Cumpana. Unii cu greu au putut sa-si mai construiasca o casuta. Altii s-au mutat pe la copii, numai la Cumpana nu s-au dus. Pe vechiul amplasament al satului Straja se afla astazi doar cimitirele musulman si crestin-ortodox, o cruce care indica locul pe care era candva biserica satului si celebra statuie a utecistilor, asezata chiar pe malul Canalului. De mentionat ca statuia, de o inaltime impresionanta, era evaluata, la vremea respectiva, la peste 25 de milioane de lei. Si in acest caz, satul nu mai este de mult, de-acum aproape 20 de ani, el existand doar pe hartile la care faceam referire.

Ce spun oficialii

Claudiu Palaz, secretarul general al Prefecturii, ne-a declarat ca o localitate poate fi radiata din evidentele topometrice pe baza de referendum si de un raport al administratiei locale, careia ii este arondata asezarea in cauza. Cu toate acestea, dupa finalizarea acestor formalitati, ramane problema juridica a celor care au locuit aici si care au detinut proprietati imobiliare si funciare. In pofida depopularii celor doua localitati din motivele aratate, exista posibilitatea reintoarcerii fiilor risipitori sau risipiti, prin reimproprietarirea lor in natura sau compensatoriu, in bani. Pana una-alta, cele doua asezari vor mai da mult de furca autoritatilor judetului de la nivel de comuna, oras sau judet. Totodata, toate hartile militare vor trebui reactualizate, astfel incat sa nu se mai incurce atat de rau lucrurile si sa tot cautam prin ele si pe teren asezari inexistente.