Atentie la "pisicutele" din bancomate

Clonarea cardurilor a ajuns, in ziua de azi, cea mai mare temere a posesorilor de astfel de instrumente. Din statistici reiese ca fenomenul cunoaste o amploare din ce in ce mai mare, iar retelele care se ocupa cu astfel de afaceri sunt din ce in ce mai bine organizate. Cea mai frecventa metoda de copiere a datelor unui card o reprezinta asa- zisele "pisicute", care intr-o clipa pot citi datele de pe banda magnetica si PIN-ul. In urmatoarele zile te poti trezi cu contul gol.

"Pisicutele" sunt dispozitive artizanale, utilizate pentru copierea datelor de pe banda magnetica a cardului si a pinului aferent. Termenul este un jargon si semnifica de fapt gheara pisicii, iar de aici, a da o gheara, a fura ceva. In realitate, dispozitivul respectiv se cheama skimmer si nu este dificil de confectionat. Cei care se ocupa cu astfel de operatiuni cumpara piesele componente, pe care apoi le asambleaza si "pisicuta" este gata de montat pe bancomat. Dispozitivul astfel confectionat se monteaza la gura bancomatului, acolo unde se introduce cardul. Avand exact forma acesteia, se muleaza perfect. Practic, cardul trece mai intai prin "pisicuta", care, avand montat un cip de memorare, copiaza datele de pe banda magnetica. Pretul unui astfel de dispozitiv ajunge la 2.000 - 3.000 de euro, insa banii sunt repede "amortizati", posibil chiar de la prima lovitura. Urmatorul pas este clonarea cardurilor cu ajutorul datelor astfel obtinute, apoi "sageata", respectiv membrul retelei care se ocupa cu scoaterea efectiva a banilor din bancomat, este trimisa la inaintare. Contul este golit in cateva secunde. In ceea ce priveste codul PIN, acesta poate fi copiat la fel de simplu. Prima metoda este cu ajutorul camerelor video disimulate in niste baghete montate in zona ecranului. Si aici, insa, este de precizat ca tehnica a evoluat. Daca baghetele vechi aveau forma unui panou montat deasupra, cu vedere pe tastatura, cele noi sunt perfect disimulate pe lungimea ecranului. A doua modalitate de citire a codului PIN este cu ajutorul unei tastaturi care o imita perfect pe cea originala si este montata deasupra acesteia. In acest mod, inregistreaza toate tastarile.

Marile lovituri se dau in strainatate

Din fericire, afirma anchetatorii, retelele de criminalitate informatica actioneaza mai mult in strainatate, unde este grosul banilor. In Romania si mai ales in Constanta, pisicutele sunt folosite mai mult pentru a fi verificate. Practic, sunt montate pe bancomat pentru a se vedea daca functioneaza, apoi sunt trimise peste granita, unde "sagetile" dau marile lovituri. In Constanta, pericolul exista mai mult pe perioada sezonului estival, cand litoralul abunda de turisti cu buzunarele pline de carduri. Trebuie precizat ca pisicutele reprezinta metoda "la vedere" de copiere a datelor unui card. In afara acesteia mai exista asa-numitul "phishing", respectiv crearea unei pagini web care o imita perfect pe cea a unei banci. In momentul in care clientul o acceseaza si tasteaza toate datele de identificare, acestea sunt "furate". Poate cea mai putin utilizata maniera de copiere a acestor date este instalarea unui virus troian in calculator. In momentul in care computerul este deschis, troianul transmite toate fisierele catre un ID predefinit. Metoda nu este insa atat de eficienta, avand in vedere ca virusul este lansat absolut la intamplare, si nu toti posesorii de carduri utilizeaza calculatorul pentru a-si accesa contul bancar, a efectua plati sau alte operatiuni. Dupa cum reiese din statistici, criminalitatea informatica este in continua crestere. Potrivit comisarului-sef Aurelian Pavel, seful Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Constanta, numai pe primele noua luni ale anului 2008 au fost intocmite 24 de dosare privind criminalitatea informatica, toate fiind declinate, spre competenta solutionare, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Nu mai putin de 64 de infractiuni au fost constatate in aceste dosare, iar noua dintre lucrarile penale au fost cu prindere in flagrant. In aceste dosare sunt cercetate 45 de persoane, una dintre ele fiind minora, 15 avand varste cuprinse intre 18 si 30 de ani si sase fiind arestate.

Scris de: {autor}Olimpia CEARA {/autor}