Atlantida la Agigea

Cartierul de vile de la intrarea in port e in pericol de a ajunge sub apele marii

Vilele de la Agigea-port sunt ridicate pe un teren nesigur * Marea inainteaza din ce in ce mai repede si mananca din pamant * Faleza naturala pe care sunt ridicate casele a inceput deja sa se surpe * Apa marii a inundat fosta plaja si mananca acum baza promontoriului * Primarul din Agigea, Ion Ionita, vorbeste despre un sistem de diguri * Specialistii arata ca procesul prin care marea fura din plaja e unul serios si greu de oprit

Pe drumul care paraseste soseaua Constanta-Mangalia si merge spre portul de la Agigea a rasarit, ca din pamant, un cartier de vile, care e in pericol de scufundare, intr-un viitor nu foarte indepartat. Case de lux stau inghesuite una intr-alta, pe promontoriul ce domina fosta plaja. Oricine poate observa imediat ca aici lipseste cu desavarsire cel mai elementar bun-gust. Fasia ingusta de pamant, inchisa intre sosea si faleza naturala, a facut ca vilele sa fie construite cu mare economie de spatiu. Casele boierilor de aici se sprijina una pe alta, intr-o combinatie arhitectonica deloc nimerita. Vilele albastre si construite cu gust - intre noi fie vorba, putine la numar - sunt lipite de case galbene, rosii, verzi si asa mai departe, unele cu turnulete ca palatele tiganilor si multe alte hidosenii arhitecturale.

"Vrem marea la usa!"

Proprietarii de vile au vrut ca din casa sa poata vedea marea. Primaria Agigea a inclus in intravilanul localitatii aceasta fasie de pamant, inca din primii ani de dupa 1989, anticipand dezvoltarea acestui cartier. Primarul actual din Agigea, Ion Ionita, ne-a declarat ca loturile de pamant, de 225 de metri patrati fiecare, au inceput sa fie date actualilor proprietari inca din 1990, pentru un leu pe metru patrat. S-au alocat in total 125 de loturi pentru cei care au dorit sa isi ridice "palate" pe promontoriul de la Agigea. In prezent, coloratul cartier de vile are apa, canalizare si curent electric.

Se surpa pamantul

Sub vilele de la Agigea pamantul a inceput deja sa se surpe. Apa marii a inghitit cu lacomie si fosta plaja de langa "Pescaria veche". Un grup sanitar ridicat pe plaja e cel mai bun martor al vremurilor trecute. Cladirea a fost atacata de apele marii si s-a surpat, structura de rezistenta s-a prabusit, iar plaja nu mai exista. In prelungirea fostei plaje se vad urmele unei platforme de beton, crapata si prabusita si ea, caci marea nu iarta. Exact deasupra locului in care, in urma cu cativa ani, turistii se bronzau se profileaza o rapa infioratoare, pe care te astepti ca, din clipa in clipa, sa "curga" spre mare tot promontoriul. Ceva mai la sud, spre statiunea Eforie, tarmul e stancos. Calcarul vechi e mancat insa de ape, pe dedesubt, iar marea inainteaza in fiecare zi cate putin, furand din pamant. Aici plaja a disparut de tot, singura stavila in calea marii fiind cativa bieti stabilopozi printre care apa intra fara probleme si sapa in faleza naturala.

Castele de nisip

Un mic intreprinzator particular si-a deschis un magazin in care vinde ciocolata, bere si eugenii, pentru locatarii vilelor. El cunoaste bine situatia si ne-a povestit despre proprietarii caselor. Cele mai multe sunt locuinte de vacanta, dar exista si cativa locatari permanenti. "Unii vand casele, pentru ca au priceput ca exista un pericol, iar altii au intrat in parnaie pentru ca au bagat mana pana la cot si vor acum sa ia bani pe vile. Nu stiu de ce nu le-au construit dincolo de sosea, unde e pamantul stabil. Probabil ca au tinut neaparat sa vada marea pe geam", ne-a spus el. Primarul din Agigea, Ion Ionita, e mai evaziv: "Nu stiu daca e vreun pericol, nu sunt geolog. Nici noi nu vom astepta ce da Dumnezeu, ci vom indigui zona". Pana una-alta, inainte de a se gasi banii pentru o astfel de lucrare, cu o eficienta discutabila, vilele de la Agigea-port sunt ca acele castele de nisip, ridicate de copii cu ustensile din plastic, pe plaja.

Ramanem fara plaje

Specialistii sunt de parere ca problema inaintarii marii spre uscat e una serioasa, pe fondul incalzirii globale a planetei. Ritmul cu care apa cucereste uscatul e din ce in ce mai mare, o data cu trecerea timpului. La sud de Constanta faleza e inalta, iar aluviunile putine. In aceste conditii, plajele se regenereaza din faleza care e distrusa de apa marii. Cu alte cuvinte, apa inainteaza si erodeaza faleza si depune sedimentele pe plaja. Daca se incearca protejarea plajei cu stabilopozi, apa mananca plaja, care nu se mai regenereaza din faleza. Apoi, marea sapa la baza promontoriului si faleza cade. Cel mai bun exemplu pentru inaintarea apei marii pe litoralul romanesc il constituie cazematele construite in timpul razboiului, pe tarm. In multe locuri, Costinesti, Eforie, ele sunt deja inundate de apa marii. Motivele pentru care plaja se ingusteaza sunt multiple. Unul dintre ele e legat de construirea hidrocentralei de la Portile de Fier, care opreste circulatia sedimentelor aduse de Dunare, care ar fi ajuns in mare si s-ar fi depus de-a lungul tarmului, contribuind la regenerarea plajelor. O alta cauza e construirea Barei Sulina. Pentru ca iesirea din Dunare in mare sa nu fie blocata de nisip, impiedicand in acest fel circulatia navelor, a fost ridicat un dig numit Bara Sulina. Acesta duce sedimentele purtate de Dunare in largul marii. Daca ele s-ar fi depus langa tarm, ar fi fost duse paralel cu coasta si ar fi contribuit la largirea plajelor. Construirea digului de la Midia nu a contribuit nici el la rezolvarea problemei, ba chiar dimpotriva. Curentii care aduc aluviuni sunt purtati inspre larg si se depun acolo creandu-se un contracurent, astfel incat aluviunile se lovesc de peninsula si se intorc spre digul de la Midia, ocolind plaja din Mamaia. Prin acest proces, chiar si nisipul existent e luat si dus in larg. Directorul general de la Compania Nationala Apele Romane "Dobrogea - Litoral" (CNARDL), Hristu Uzun, considera ca "mai este pana cand vor aparea probleme in cartierul de vile de la Agigea-port". Situatia ar putea deveni critica insa, in doar cativa ani de zile. E adevarat, sustine Hristu Uzun, ca iarna, in timpul furtunilor mari, atunci cand sunt valuri de 15 metri, sa apara necazuri si valurile sa loveasca esplanada. "Problema nu se poate rezolva peste noapte, iar zona e protejata putin. Depinde daca, in timp, se vor face lucrari", ne-a declarat directorul CNARDL. El mai adauga ca exista, in prezent, solutii moderne pentru a micsora efectul de erodare a falezei. E vorba de diguri submerse formate din "ciorapi" umpluti cu nisip, asezati la 50-100 de metri in larg, care sa micsoreze energia valurilor. Necazul e ca astfel de proiecte costa destui bani care, bineinteles, nu exista inca. In aceste conditii, situatia e critica, iar vilele de la Agigea-port, precum si alte constructii ridicate aproape de malul marii sunt in pericol. Vom vorbi, oare, peste cativa ani de o noua Atlantida, in alte proportii?