Au trecut 43 de ani. Despre cutremurul din 1977 din România. Magnitudine şi personalităţi care au murit atunci
Au trecut 43 de ani. Despre cutremurul din 1977 din România. Magnitudine şi personalităţi care au murit atunci
04 Mar, 2020 06:49
ZIUA de Constanta
4572
Marime text
Astăzi se împlinesc 43 de ani de la cel mai distrugător cutremur care a avut loc, în istoria modernă a României.
Era 4 martie 1977, ora 21:21. Cutremurul a avut o magnitudine epicentrală de 7.7 grade, şi s-a produs la adâncimea de 94 de kilometri.
A avut epicentrul în judeţul Vrancea şi a durat 56 - 57 de secunde.
Țări afectate: România, Bulgaria şi zonele limitrofe României.
Au murit aproximativ 1.600 de oameni şi au fost mii de răniţi.Totodată au fost avariate circa 35.000 de clădiri. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.
Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Efecte
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului.
Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
Reacția oficială
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților.
După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.
Personalităţi care au murit la cutremurul din 1977
Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925)
Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933)
A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925)
Savin Bratu, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)
Daniela Caurea, poetă română (n. 1951)
Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923)
Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare română (n. 1921)
Mihai Gafița, critic și istoric literar român (n. 1923)
Alexandru Bocăneț, regizor român de televiziune (n. 1944)
Doina Badea, interpretă română de muzică ușoară (n. 1940)
Eliza Petrăchescu, actriță română de teatru și film (n. 1911)
Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor român (n. 1957)
Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)
Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)
Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)
Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)
Filofteia Lăcătușu, solistă de muzică populară (n. 1947).
Era 4 martie 1977, ora 21:21. Cutremurul a avut o magnitudine epicentrală de 7.7 grade, şi s-a produs la adâncimea de 94 de kilometri.
A avut epicentrul în judeţul Vrancea şi a durat 56 - 57 de secunde.
Țări afectate: România, Bulgaria şi zonele limitrofe României.
Au murit aproximativ 1.600 de oameni şi au fost mii de răniţi.Totodată au fost avariate circa 35.000 de clădiri. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in București unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter.
Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.
Efecte
Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului.
Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
Reacția oficială
În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților.
După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.
Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.
Personalităţi care au murit la cutremurul din 1977
Toma Caragiu, actor român de teatru și film (n. 1925)
Alexandru Ivasiuc, prozator român (n. 1933)
A. E. Baconski poet, prozator, eseist român (n. 1925)
Savin Bratu, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)
Daniela Caurea, poetă română (n. 1951)
Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923)
Veronica Porumbacu, poetă și prozatoare română (n. 1921)
Mihai Gafița, critic și istoric literar român (n. 1923)
Alexandru Bocăneț, regizor român de televiziune (n. 1944)
Doina Badea, interpretă română de muzică ușoară (n. 1940)
Eliza Petrăchescu, actriță română de teatru și film (n. 1911)
Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor român (n. 1957)
Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)
Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)
Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)
Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)
Filofteia Lăcătușu, solistă de muzică populară (n. 1947).
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii