"Avem ziua noastra, neamule"

Rromii nu stiu ce sarbatoresc

Tiganii sunt vazuti pe bulevarde si gari la cersit, dar nu sunt singurii. Sunt prezenti la muncile cele mai prost platite, dar unii au case care se "invartesc dupa soare", provoaca repulsie de multe ori, dar multi s-au folosit de ei pentru a-si atinge scopurile. In tara au renume bine stabilit, iar peste hotare li s-a dus vestea. Dupa zeci de ani de asteptari, rromii au zi nationala.Astazi, toata suflarea rroma de pe teritoriul tarii celebreaza pentru prima data, ziua neamului tiganesc, respectiv "Sarbatoarea etniei rromilor din Romania". Reprezentantii comunitatii locale de rromi sustin ca meritul apartine liderilor centrali, care au insistat pentru recunoasterea etniei. Festivitatea a pus pe jar liderii locali ai comunitatii rrome care au inceput pregatirile din timp. Mirosul de petrecere a incins chiar si mintile rromilor mai putin valorosi, care s-au pregatit cu mic, cu mare pentru cheful de azi. Unul dintre liderii comunitatii locale, Stelian Barnescu, a apreciat ca in judet traiesc peste 10.000 de rromi, doar in Constanta fiind jumatate dintre ei. Si, pentru ca timpul dezorganizarii s-a dus de mult, cel putin in aparenta, Comisia mixta a organizatiilor de rromi din judet a organizat o manifestare cum n-a mai fost prin Dobrogea. Evenimentul este totodata o ocazie pentru prezentarea obiceiurilor si mestesugurilor traditionale intr-o miniexpozitie.Fara interferente!Termenul tigan deriva din grecescul atiganoi, care inseamna "de neatins" si este utilizat, cu precadere, de catre persoanele exterioare grupului etnic. Intrucat este marcat adesea de conotatii peiorative, se prefera denumirea de rrom, care in romani inseamna, intr-un sens mai larg, persoana apartinand grupului nostru. Stelian Barnescu a declarat ca minoritatea pe care o reprezinta este alcatuita din mai multe grupuri: ursarii, cea mai numeroasa fractiune, caldararii, care repara vase de arama, rudarii, care nu-si cunosc limba specifica romani, hainarii, de vatra-nu stiu tiganeste si majoritatea sunt muzicantii, hamurarii, argintarii-bijutieri si geambasii.Desi au acelasi "sange", au pareri preconcepute unii despre altii si nu se amesteca foarte mult intre ei. Desi se omogenizeaza ca apa si uleiul, vor sa fie un tot unitar si sa-si ceara drepturile. Adevarul este ca de la balcoanele aurite si vilele pompoase ale celor mai smecheri dintre rromi, viitorul se vede mult mai bine, iar drepturile sunt mai frumoase decat obligatiile. In blocurile care stau sa cada si bordeiele zbarcite, altele sunt preocuparile: saracia lucie provoaca patimi lumesti, iar viitorul este sumbru.Stratificare pe "caste"Cartierele de rromi sunt aproximativ la fel in toate localitatile. Cateva case semete, inalte suficient incat sa se vada de la distante impresionante, iar in rest dezastru. Pseudo-locuinte, construite din chirpici, ferestre crapate acoperite cu te miri ce, strazi inguste, impanzite cu resturi menajere si garduri pe care stau hainele la uscat. Cartiere aglomerate si femei putand in brate copiii de-o schioapa, muzica patrunzatoare, rasunand chiar si din cele mai darapanate locuinte si zambete printre dinti, caci "nimeni nu ne-a dat nimic niciodata".Realitatea "de la oras" este diferita intrucatva de viata de la tara. Preocupati cu afaceri, de multe ori barosane, rromii urbani stau mult mai bune decat napastuitii din comunele dobrogene. O situatie deosebita o prezinta rromii din Cuza Voda, celebri pentru afacerile cu fier vechi si viceprimarul etnic, Vasile Banu Cojocaru, care a reusit sa distruga utilajele achizitionate din fonduri UE si destinate fratilor din comunitate. Reprezentantul comunitatii rrome, Stelian Barnescu sustine ca nu toti cei care se dau drept rromi sunt ceea ce afirma. Astfel, minoritarii din "Mustaria lui Moinescu", alias carterul Ali Baba, nu sunt recunoscuti de comunitatea rroma desi un proiect european a prins viata in zona pentru minoritarii rromi. Pentru o viata cat mai buna, liderii constanteni ai etniei au reusit, dupa indelungi scandaluri intra-etnice, sa fumeze pipa pacii. In plina sarbatoare, etnicii isi doresc acte de identitate, suprafete de pamant pentru desfasurarea activitatilor agricole si locuri de munca. Printre gardurile incarcate cu haine, tigancile zambesc sugubat si promit ca dupa ziua asta isi vor trimite copii mai aprig la scoala.Pentru toate acestea, liderii si reprezentatii Guvernului se chinuiesc sa puna in practica Strategia nationala de imbunatatire a situatiei rromilor, adoptata in 2001.