Banca de organe, tesuturi si celule, tinuta ca piesa de muzeu

Banca de organe, ţesuturi şi celule din cadrul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară Constanţa nu poate funcţiona deoarece nu a primit avizul Comisiei de transplant.

De când a fost înfiinţată, Banca de organe, ţesuturi şi celule nu a primit avizul Agenţiei Naţionale de Transplant. Şeful clinicii de Chirurgie Cardiovasculară, doctorul Mircea Pătruţ, afirmă indignat că, deşi clinica deţine cele mai performante aparate din toată ţara, nu a primit fondurile necesare pentru Banca de organe, ţesuturi şi celule. „Programul de finanţare pentru Banca de ţesuturi cuprinde 25 de milioane de euro. Deşi Clinica de Chirurgie Cardiovasculară este una dintre cele mai performante din ţară, noi nu am primit niciun fel de sprijin. Dar spitalele mai mici din Târgovişte, Braşov, Oradea primesc bani pentru ţesuturi. Nu mi se pare normal aşa ceva", continuă doctorul Pătruţ.

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară afirmă, de asemenea, că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă va putea înregistra economii şi va avea profit doar atunci când Banca de celule, ţesuturi şi organe va deveni funcţională. „Pentru a face un transplant de organe trebuie să avem aviz. Singura clinică din Constanţa care are program de transplant este cea a dr. Vasile Sârbu", a ţinut să precizeze doctorul Pătruţ.

Mai mult decât atât, Clinica de Chirurgie Cardiovasculară deţine cele mai performante aparate pentru a depozita organele pregătite pentru transplant. „Plus de asta, nu există bani pentru furnizarea de consumabile, iar pentru lucrul acesta trebuie să fii în programul de transplant. Pentru a face transplant de organe trebuie să dau examen cu cei din Comisia de transplant", explică dr. Mircea Pătruţ.

Banca de organe, ţesuturi şi celule deţine cele mai performante aparaturi din ţară, printre care putem aminti hota cu lumina sterilă, unde se prelevează ţesuturile pentru transplantul de organe, maşina de făcut gheaţă, pentru transportul organelor şi pentru operaţii, dar şi aparatele pentru inimă artificială.

Diagnosticul de moarte cerebrală, o reală problemă

În altă ordine de idei, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa nu există o comisie legală care să poată da diagnosticul de moarte cerebrală la un pacient. Potrivit doctorului Pătruţ, comisia trebuie să fie alcătuită din medici neurologici, cardiologi, psihologi şi psihiatri. „Orice pacient care moare nu poate fi donator de organe. Nu există un cadru legal pentru a obliga doctorul să pună diagnosticul de moarte cerebrală", continuă şeful clinicii.

Doctorul Pătruţ a ţinut să precizeze că Secţia de Cardiologie Cardiovasculară nu deţine aparatura necesară pentru a face transplant de organe la copii. „Pentru a face o astfel de investigaţie trebuie să avem câte o asistentă la fiecare copil, trebuie incubatoare şi trebuie să recunosc că stresul este mult mai mare ca la adulţi", explică doctorul Pătruţ.

Legea 2/1988 este prima lege românească centrată exclusiv pe problematica transplantului. Legea reglementa recoltarea de organe şi ţesuturi pentru transplant de la donatorii decedaţi sau vii. Pentru a se putea face recoltarea de organe de la donatori decedaţi trebuie îndeplinite două condiţii: confirmarea morţii cerebrale şi existenţa consimţământului informat dat fie de donator, în timpul vieţii, fie de un membru major al familiei sale.