Barosanul orbeşte în arest, Stănculescu se bucură de libertate Grup infracţional drept relaţii comerciale şi cămătărie drept împrumuturi după noul Cod civil (Galerie foto)

Cunoscut în mediile indivizilor care dau bani cu împrumut în Constanţa drept „Boss" sau „Barosanul", fostul colonel de jandarmerie Nicolae Aldea s-a arătat ieri drept un om bolnav, nevinovat, dar spăşit în acelaşi timp, în faţa judecătorilor care au avut ultimul cuvânt de spus în privinţa arestării sale preventive pentru cămătărie şi alte infracţiuni deosebit de grave.

Argumentând că suferă de diabet în stare avansată şi că poate orbi sau chiar muri din moment în moment dacă rămâne în arest preventiv, fostul militar şi-a luat angajamentul să renunţe, dacă va fi pus în libertate, la firmele care i-au adus tristul renume (nemeritat, de altfel) de cămătar.

La polul opus, dezinvoltă şi oarecum plictisită în sala de judecată, Mariana Ciuciuleacă, presupusa sa complice, a pledat în faţa judecătorilor că numai în stare de libertate poate să-şi dovedească nevinovăţia, dat fiind că mascaţii i-au ridicat toate actele firmei la percheziţie. Nu în ultimul rând, cel de-al doilea presupus complice, Valentina Stănculescu, a argumentat că nu s-a constituit într-un grup infracţional alături de Ciuciuleacă şi Aldea, cu atât mai mult cu cât se afla în litigiu cu Mariana Ciuciuleacă, după ce i-a făcut acesteia plângere penală pentru gestiune frauduloasă. Stănculescu a fost singura care a convins instanţa să o elibereze. De partea cealaltă, avocaţii au explicat gravele acuzaţii de cămătărie drept împrumuturi legitime după noul Cod civil, iar presupusa constituire a grupării infracţionale organizate drept relaţii pur comerciale, în timp ce şantajul de care cei trei erau acuzaţi a căpătat în limbaj avocăţesc dimensiunile unei aşa-zise „ameninţări" cu un rău legal, anume darea în judecată sau executarea silită. Iar în întreg acest context, procurorul DIICOT Constanţa prezent în sala de şedinţă a afirmat că, ascultând pledoariile avocaţilor, „mai că îmi vine să le cer scuze inculpaţilor că DIICOT a formulat propunere de arestare pe numele lor".

Stănculescu, singura eliberată

Toate acestea s-au petrecut ieri în sălile de judecată ale Curţii de Apel Constanţa, unde Completul 1 Urgenţă al Secţiei penale a instanţei, prezidat de magistratul Marius Damian Mitea şi format din judecătorii Viorica Lungu şi Dan Iulian Năstase, a analizat recursul pentru libertate formulat de presupuşii temuţi cămătari ai Constanţei, Nicolae Aldea - fost colonel de jandarmerie - , şi presupusele sale „locotenente" într-ale cămătăriei, Mariana Ciuciuleacă - fost lider politic local - şi Valentina Stănculescu. La finalul deliberărilor, instanţa a decis eliberarea Valentinei Stănculescu, aceasta având interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu fără încuviinţarea autorităţilor. Ceilalţi doi suspecţi rămân după gratii. Concret, procurorii DIICOT Constanţa le impută celor trei comiterea infracţiunilor de aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, şantaj în formă continuată, dare de bani în formă continuată şi instigare la lipsire de libertate în mod ilegal. Infracţiunile, spun anchetatorii, ar fi reieşit în urma interceptării convorbirilor telefonice ale suspecţilor timp de mai bine de jumătate de an, răstimp în care ar fi ieşit la iveală activităţile îndoielnice cu care s-ar fi îndeletnicit aceştia.

Activitate din 2006

Ancheta DIICOT Constanţa a pornit în luna ianuarie 2012, când procurorii au fost sesizaţi de partea vătămată Nicoleta Georgeta P. despre faptul că Aldea şi Ciuciuleacă ar fi constituit un grup infracţional organizat, „în scopul comiterii de infracţiuni de înşelăciune cu ocazia încheierii şi executării unor contracte de împrumut fără dobândă, care ascund în fapt dobânzi cămătăreşti, în unele cazuri camăta fiind obţinută prin şantaj, ameninţare şi lipsire de libertate, aceasta fiind una dintre victimele acestui grup", potrivit anchetatorilor DIICOT Constanţa. În urma plângerii, procurorii au identificat şi audiat o parte dintre victime, alături de cea care a formulat plângerea numărându-se şi Silvia Ioana P., Gerald C., Petre C., Rodica P. şi Nicolae D., iar potrivit anchetatorilor, a rezultat că „încă din anul 2006, inculpaţii Aldea Nicolae, Ciuciuleacă Mariana şi Stănculescu Valentina, constituiţi într-un grup infracţional organizat, desfăşoară o amplă activitate de inducere în eroare a victimelor, cu ocazia încheierii şi executării unor contracte de împrumut de bani". Aceiaşi procurori au afirmat că rolul de lider al grupului i-ar fi revenit lui Nicolae Aldea, „acesta fiind împrumutător în cadrul contractelor încheiate".

Dobândă mascată

În ceea ce priveşte modalitatea în care ar fi funcţionat grupul, spun procurorii, victimele ar fi fost recrutate de fostul jandarm şi de fostul lider politic local, iar apoi convinse să ia bani cu camătă, dar sub aparenţa unor contracte încheiate la notar. Procurorii au numit aceste acte contracte simulate de împrumut fără dobândă, cu termen de rambursare de o lună, pentru sume ce includeau şi dobânda mascată, având prevăzută doar clauza perceperii de penalităţi în cazul nerestituirii banilor la scadenţă. „De asemenea, unul dintre cei doi inculpaţi se înţelegea verbal cu victimele să achite împrumutul atunci când vor putea, plătind în schimb dobândă, lunar, fără încheierea vreunui înscris". Mai mult, aceiaşi procurori au acuzat faptul că „atât înainte, cât şi după semnarea contractelor autentice, victimele erau asigurate, în mod repetat, de către inculpatul Aldea Nicolae, de inculpata Stănculescu Valentina - persoană însărcinată cu ţinerea evidenţei contractelor, plăţilor, cu colectarea cametei - ori de inculpata Ciuciuleacă Mariana, că dispoziţiile contractului autentic privind termenul de restituire a împrumutul şi clauza penală sunt menţionate numai pentru că aşa este formularul biroului notarial, însă nu reprezintă nimic".

Executarea silită a tuturor sumelor

În plus, procurorii acuză şi faptul că, la începutul activităţii, Aldea ar fi manifestat interes pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a persoanelor împrumutate, dar în realitate fiecare nou contract semnat includea nu numai suma primită efectiv şi dobânda aferentă acesteia, cât şi dobânda datorată pentru sumele din contractele anterioare, ceea ce nu însemna că victima ar fi fost scutită de plata separată a dobânzilor aferente fiecărui contract. Mai mult, suspecţii ar fi urmărit să facă în aşa fel încât să treacă foarte mult timp fără ca victimele să-şi achite datoriile, iar atunci când acestea totuşi plăteau nu primeau chitanţe, aşa încât nu puteau dovedi efectuarea plăţii. „Când camăta devenea împovărătoare, inculpatul ameninţa cu executarea silită a sumelor integrale din toate contractele anterioare, determinând astfel victimele să încheie contracte notariale numai pentru camăta restantă sau să convingă alte persoane să semneze contracte simulate, în aceleaşi condiţii, însă fără a primi vreo sumă de bani". Banii erau recuperaţi prin SC Maria Recuperări Creanţe SRL, administrată de Maria Ciuciuleacă.

Lambe şi salariile pentru angajaţi

În acelaşi timp, procurorii au acuzat faptul că, în faza de executare silită, acuzaţii ar fi recurs chiar la instigare la sechestrare de persoane, pentru ca victimele să fie determinate să semneze noi contracte de împrumut. Acuzarea l-a indicat pe Haralambie Budea, zis „Lambe", cercetat la rândul lui în acest dosar, drept individul care s-ar fi ocupat cu astfel de îndeletniciri, „din dispoziţia" Marianei Ciuciuleacă. Nu în ultimul rând, „din actele efectuate a reieşit că victimele erau constrânse atât la plata lunară a cametei, dar şi la plata unor sume pretinse pentru întârziere în plata dobânzilor (uneori doar cu câteva zile) sau cu titlul de «salariu» cuvenit unor «angajaţi», pentru recuperarea unor taxe imaginare".

Apărat de fostul decan

În sala de judecată, avocatul Ion Popescu, fostul decan al Baroului Constanţa, a afirmat în apărarea lui Aldea că este greu de asumat o faptă ca fiind şantaj atunci când „ameninţi" pe cineva cu un rău legal, respectiv darea în judecată sau executarea silită. „În cele şase luni cât le-au fost interceptate convorbirile telefonice ale suspecţilor, au existat doar câteva afirmaţii care, eventual, ar putea justifica încadrarea juridică a faptelor pe care au dat-o procurorii DIICOT", a afirmat avocatul. În plus, avocatul a vorbit despre faptul că respectivele contracte notariale şi executările silite, prin organele statului, întreprinse de Aldea sunt proceduri perfect legale. Cel de-al doilea avocat al suspectului, Constantin Cristea Avasiloaei, a afirmat, printre altele, că acesta nu dădea bani cu camătă, ci ar fi perfectat împrumuturi potrivit noului Cod civil. La rândul său, avocatul Valentinei Stănculescu a infirmat ipoteza grupului infracţional organizat, cu atât mai mult cu cât clienta sa i-ar fi făcut plângere penală Marianei Ciuciuleacă, pentru gestiune frauduloasă, aşa încât cele două nu ar fi fost în relaţii cordiale.

„Am şansa să termin repede"

Şi avocatul Marianei Ciuciuleacă a argumentat că nu există un grup infracţional întrucât relaţiile dintre suspecţi sunt „pur comerciale". În acest context, procurorul DIICOT Constanţa prezent în sala de judecată a afirmat printre altele că, ascultând pledoariile avocaţilor, „mai că mi-a venit să îmi cer scuze că am formulat propunere de arestare preventivă pe numele suspecţilor". În ultimul cuvânt, Nicolae Aldea a solicitat eliberarea din arest, promiţând că se va retrage din afaceri dacă va fi pus în libertate, pentru a lăsa ancheta să-şi urmeze cursul. De asemenea, el a mai spus că are o stare precară de sănătate, întrucât suferă de diabet şi poate orbi sau chiar muri în arest. „Am şansa să termin repede", s-a văitat Aldea. La rândul ei, Mariana Ciuciuleacă a cerut eliberarea pentru a-şi putea dovedi nevinvovăţia, în contextul în care mascaţii i-au ridicat toate documentele firmei la percheziţii. În urma deliberărilor, instanţa a decis eliberarea din arest a Valentinei Stănculescu, aceasta având interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu. Aldea şi Ciuciuleacă au rămas în spatele gratiilor.