Brăţările electronice pentru cei arestaţi la domiciliu sau sub control judiciar. Costuri, sistem şi mecanism (document)

Ministerul Afacerilor Interne a publicat pe 16 iulie, în transparenţe decizională, legea privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 

Legislația națională prevede posibilitatea utilizării unor „sisteme electronice de supraveghere”, cu scopul de a asigura monitorizarea respectării unor obligații legale impuse anumitor categorii de persoane.

După cum se va putea observa, legislația în această materie nu este consecventă nici sub aspectul nivelului reglementărilor care ar trebui să prevadă condițiile de utilizare a sistemelor de supraveghere (lege sau act infralegal), nici sub aspectul terminologiei cu care operează (alteori, se utilizează sintagma „dispozitive electronice de supraveghere”).

Aceeași lege prevede că supravegherea respectării măsurilor de protecție, cu ajutorul unui sistem electronic de supraveghere, se realizează în condiții stabilite prin lege. Trebuie spus că  instituirea unor mecanisme pentru realizarea supravegherii/ monitorizării electronice prezintă relevanță și din perspectiva  Legii nr.151/2016 privind ordinul european de protecție, precum și   pentru modificarea și completarea unor acte normative, în situația în care România este stat emitent al unui ordin european de protecție.

 

În cuprinsul Programului de Guvernare, aprobat de Parlament prin Hotărârea nr.1/2018, în cadrul Capitolului Politici publice în domeniul muncii și justiției socialeau fost stabilite anumite măsuri pentru a asigura Respect și demnitate pentru femei printre care și  cea privind crearea unui sistem de monitorizare a ordinelor de protecție (dispozitive electronice, aplicații mobil).

Având în vedere cerințele stabilite de reglementările în vigoare, se conturează faptul că legislația românească are în vedere utilizarea sistemelor/dispozitivelor electronice de monitorizare în cadrul unor proceduri judiciare sau execuțional penale, pentru:

a. urmărirea executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, potrivit Codului de procedură penală;

b. urmărirea executării măsurii arestului la domiciliu, potrivit Codului de procedură penală;

c. aplicarea ordinului provizoriude protecțieși ordinului de protecție, potrivit Legii nr.217/2003, republicată, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare.

d. aplicarea ordinului european de protecție, în cazul în care  România este stat emitent, potrivit Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protecție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

e. urmărirea executării pedepsei închisorii, în exteriorul  penitenciarului, potrivit Legii nr.254/2013 privindexecutarea  pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, verificarea respectării obligațiilor stabilite în cadrul unor  proceduri judiciare șiexecuțional penale vizează exercitarea atribuțiilor de supraveghere ce revin Poliției Române(în ipotezele de la lit. a –d), respectiv Administrației Naționale a  Penitenciarelor (în ipoteza de la lit.e, cu referire la persoanele  condamnate la pedeapsa închisorii, care participă la diferite activitățiorise deplasează pentru acordarea asistenţei medicale  sau pentru alte considerente, în exteriorul penitenciarului).

De asemenea, trebuie amintit faptul că, potrivit Codului  penal, anumite obligații dispuse de judecător pot fi supravegheate prin sisteme electronice de supraveghere, „în condiţiile prevăzute de legea specială” [art. 102 alin.3]. Astfel, sunt vizate prevederile art. 101 alin. 2 lit. d) și lit. e) din Codul penal, care se referă la obligațiilecondamnatului: „să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă”, respectiv „să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanţii la săvârșirea infracţiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea”.

 

Proiectul de lege stabilește un mecanism de monitorizare care   permite delimitarea clară a responsabilităților autorităților statului: pe de o parte, vom avea organe de supraveghere, abilitate de legislația națională, în vigoare,să exercite atribuții de  supraveghere (personal abilitat din cadrul Poliției Române și Administrației Naționale a Penitenciarelor), și organe de  intervenție, care vor interveni în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organde ordine publică”(din Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, Poliția locală).

Această separarea atribuțiilor este necesară ca măsură de protecție a dreptului la viață privată și dreptului la integritate  fizică și psihică ale persoanelor supravegheate și ale victimelor. În  contextul acestor atribuții, organul de supraveghere va întocmi un „dosar electronic”, ce va conține o serie de date cu privire la persoană și măsura judiciară sau execuțional penală care a impus monitorizarea electronică.

Implementarea unui mecanism de monitorizare electronică presupune, pe lângă existența cadrului normativ, și crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicații, echipamente de comunicații și tehnologia informației.

De aceea, s-a pornit de la premisa valorificării infrastructurii și serviciilor publice deja existente, care permit realizarea unora dintre funcțiile acestui proces. În acest sens, s-a avut în vedere faptul că statul român dispune de un serviciu public ce asigură cadrul operațional pentru intervenția specializată a unor agenții – Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.

Astfel, se propune crearea unei infrastructuri naționale menite să  asigure gestionarea eficientă a procesului de monitorizare electronică, denumită Sistemul informatic de monitorizare electronică (SIME), alcătuită din diverse componente, existente sau nou create.

112, corelat cu noul sistem de supraveghere

Un fapt important în funcționarea SIME, se referă la compatibilizarea componentelor acestuia cu SNUAU112, administrat de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Dezvoltarea SIME de o manieră compatibilă cu SNUAU 112 reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea eficientă a    mecanismului de monitorizare electronică și, implicit, din perspectiva resurselor pe care statul român ar trebui să le aloce, întrucât SNUAU 112 dispune de mecanisme, fluxuri, expertiză și  bună-practică, necesare pentru a realiza legăturacu „agențiile specializate de intervenție” și pentrua transmite informații relevante către acestea, astfel ca scopul intervenției să fie atins; cu alte cuvinte, există deja elementele necesare sesizării organelor de ordine publică, în cazul declanșării unei alerte.

Din punct de vedere operațional, este esențial ca organele de ordine publică, care vor asigura intervenția în cazul declanșării unei alerte, să primească sesizări prin mecanismele existente (serviciul 112); crearea unui nou sistem de sesizare ar genera  nu doar o cheltuială suplimentară pentru statul român, ci ar îngreuna și activitatea curentă a polițistului (pus în situația de a  opera cu mai multe instrumente).

Tot în cadrul acestui demers, întrucât SIME va depinde de unele  din resursele SNUAU 112, se propune o simplificare a traseului de alertare, prin eliminarea din acest circuit a centrului unic de preluare apeluri de urgență (operat depersonalul STS, care, în  cazul alertării „clasice”, asigură preluarea apelului telefonic și direcționarea acestuia către agențiile specializate, în funcție de  natura evenimentului sesizat). Astfel, „sesizarea” dispeceratului de urgență al poliției se va realiza automat, fără intervenție umană, odată cu declanșarea unei alerte în cadrul SIME.

 

Monitorizarea se va realiza automat (fără intervenție umană), sistematic și într-un spațiu geografic, asupra unor dispozitive  electronice, pe baza indentificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofițerul de caz care a creat semnalarea.

În egală măsură, după introducerea în sistem a semnalării, ofițerul de caz nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi  posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în „dosarul  electronic” (prin  preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei) și  transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către cel mai apropiat organ de ordine publică (din Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română, Poliția locală).

Utilizarea oricărui sistem electronic presupune și anumite limitări tehnice. Acest aspect este important în contextul în care se urmărește respectarea obligațiilor instituiteîn cadrul unor proceduri judiciare.

 

Monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul unor  dispozitive electronice de supraveghere (așa zisele „brățări electronice”), mobile sau fixe. Dispozitivele mobile se vor monta,  nedetașabil, pe gleznă și, doar dacă nu este fizic posibil sau  contraindicat medical, acestea se vor monta pe brațul persoanei supravegheate. Dispozitivele fixe se utilizează în imobilul pe   care persoana supravegheată nu are voie să-l părăsească sau de care nu are voie să se apropie.

De asemenea, dispozitivul mobilse va pune la dispoziția persoanei protejate, care-l poate purta atașat de corp sau asupra sa.

 

Pentru realizarea fazei pilota proiectului, a fost realizată o estimare a costurilor de implementare a SIME, rezultând următoarele:

-hardware, software, abonamente și licențe aferente SICS (doar cel operat de Poliția Română) – 1,535,000 euro

-hardware și licențe aferente SIGA (STS) –430,000 euro

-dispozitive mobile pentru organele de intervenție –1,250,000 euro

-dispozitive electronice de supraveghere (brățări), pentru etapa pilot (500 buc) –275,000 euro

Total = 3,490,000 euro