Caile navigabile din Romania - solutia ieftina pentru transporturile periculoase bulgaresti

Nava "Fili", o improvizatie pentru incarcatura nucleara

Restrictiile impuse de Moldova, Ucraina si Bulgaria pentru transporturile de substante si reziduuri radioactive au facut ca Romania sa devina alternativa comoda a transporturilor strategice ale vecinilor nostri de la sud * Moldovenii si ucrainenii au refuzat tranzitarea teritoriilor lor a substantelor radioactive pe calea ferata # Acordul cvadripartit ratificat de Parlamentul Romaniei expune populatia Dobrogei in fata unor pericole imense, de care beneficiarii se feresc * Conform acestui acord, in cazul unui accident nuclear, lichidarea consecintelor avariei se fac pe contul statului pe al carui teritoriu s-a produs * Problema tranzitului pe teritoriul tarii noastre al incarcaturilor de substanta radioactiva a devenit acuta * Nava "Fili", despre care am crezut ca a fost special construita pentru a transporta deseuri si combustibil nuclear, este de fapt un simplu cargou de marfuri generale * Transportul radioactiv, conform legilor internationale, trebuia asigurat * Nimeni dintre cei consultati de noi nu a stiut sa ne spuna daca vasul rusesc este unul si acelasi cu nava "ST 1315" care, in luna octombrie 2000, a fost blocata de autoritatile romane la Sulina * Agentiile "Vifrana" si "Liberty" au fost folosite atunci de comandantul rus al vasului "ST 1315" * Un alt motiv pentru care proprietarii marfii prefera traseul romanesc il constituie taxele de tranzit, care sunt suspect de mici * Cu toate ca mai usor si mai simplu ar fi ca "ruta uraniului" sa se fi derulat pe mare pana intr-unul din porturile Varna ori Burgas si de acolo pe calea ferata bulgareasca pana la Kozlodui, se foloseste ruta romaneasca pe Canalul Dunare - Marea Neagra

Pericolul producerii unui accident nuclear pe Dunare este posibil atata timp cat autoritatile romane vor permite tranzitarea teritoriului romanesc cu incarcaturi radioactive aflate la bordul navelor improprii. In anul 1999, Guvernul Republicii Moldova, in urma unei intelegeri cu Guvernul Bulgariei, cel al Federatiei Ruse si cabinetul ministerial al Ucrainei, si-a dat acordul in vederea permiterii tranzitarii de deseuri radioactive, provenite de la centrala nucleara de la Kozlodui din Bulgaria, pe teritoriul Republicii Moldova spre Federatia Rusa. Hotararea respectiva contravenea cu prevederile articolului 77, din Legea privind protectia mediului inconjurator, din 16 iunie 1993, in care se stabilea faptul ca Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei construirea de centrale nucleare, tranzitul si amplasarea de deseuri nucleare de orice fel. Astfel ca Parlamentul moldovean a refuzat atunci ratificarea Acordului respectiv, dar, cu toate acestea, la insistentele Guvernului, s-a adoptat o hotarare prin care s-a permis exclusiv transportarea unei singure incarcaturi de reziduuri din Kozlodui spre Rusia. Si asta in schimbul unei taxe de 70.000 de dolari americani, platiti de Bulgaria.

Combustibil pentru bomba Kozlodui

Centrala Nucleara de la Kozlodui din Bulgaria are o vechime de peste 45 de ani, fiind cea mai veche unitate atomica din Europa. Starea tehnica precara a instalatiilor centralei, precum si tipul depasit al acesteia au facut ca centrala de la Kozlodui sa fie comparata, la nivel mondial, cu o adevarata bomba nucleara plantata in inima Europei. De aceea, primele patru reactoare ale acesteia, fiecare cu o capacitate de 440 de megawati, au fost inchise, si asta in urma unei conditionari de aderare impuse de cei din Uniunea Europeana. Dupa inchiderea celor patru reactoare, acum Bulgaria incearca sa scape cu orice pret de deseurile radioactive. In acest sens, fratilor bulgari s-au oferit sa le vina in ajutor producatorii rusi ai centralei. Ei vor prelua deseurile in vederea trimiterii acestora in localitatea Maiak, din vecinatatea orasului Ozersk, la una din intreprinderile rusesti specializate pe prelucrarea reziduurilor radioactive. Insa, pentru a ajunge in Rusia, materialul radioactiv trebuie sa mai tranziteze si alte state. Din Bulgaria catre Rusia au fost tranzitate discret, timp de 25 de ani, astfel de incarcaturi, de deseuri sau combustibil nuclear. Un raport al organizatiei "Salvaeco" din Republica Moldova specifica faptul ca, din cauza acestor tranzitari facute "pe blat", in vecinatatea rutelor folosite pentru transportul acestor elemente radioactive, numarul locuitorilor bolnavi de cancer a crescut ingrijorator, iar longevitatea in randul populatiei din zonele respective a scazut exagerat de mult. Despre un asa-zis efect secundar al tranzitarilor Canalului Dunare - Marea Neagra de catre navele rusesti incarcate cu material radioactiv putem face si noi speculatii. Zecile de cazuri de copii nascuti cu grave malformatii care au invadat in numar ingrijorator spitalele constantene au mai fost speculatii intr-un alt context legat de centrale nucleare.

Modele vechi, timpuri noi

In luna decembrie 2000, nava ruseasca "ST 1315", care transporta combustibil nuclear catre centrala atomica de la Kozlodui a fost retinuta de autoritatile romane in portul Sulina. Vasul sub pavilion rusesc "ST 1315" transporta, la acea vreme, un numar de 30 de containere cu combustibil nuclear si cu utilaje pentru centrala de la Kozlodui. Retinerea vasului a fost facuta in contextul in care comandantul navei nu a prezentat autoritatilor romane documentele ce trebuiau sa insoteasca marfa. Pentru a putea efectua astfel de transporturi speciale nava trebuia sa posede trei avize emise de catre specialisti ai Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), de la Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si Interzicerea Armelor Chimice si de la Ministerul Transporturilor. Cum, la acea vreme, nava nu poseda astfel de avize, aceasta a fost retinuta destula vreme in portul Sulina. Inainte de aceasta tentativa esuata, autoritatile bulgare au recunoscut ca, din 1998 si pana la 19 septembrie 2000, se mai efectuasera trei astfel de transporturi secrete pe Dunare, existand, se pare, si corespondente speciale de serviciu intre autoritatile bulgare si cei din fostul Inspectorat al Navigatiei Civile din Portul Constanta. In cazul navei "ST 1315", la acea vreme fusese alertata pentru multa vreme Garda de Coasta, cargoul primind, se pare, in cele din urma, restrictie de a mai tranzita apele noastre teritoriale. In presa de la vremea respectiva s-a scris de faptul ca s-au incercat interventii speciale prin intermediul a doua societati de agenturare, "Vifrana" a lui Vasile Francu si agentia "Liberty", dar totusi nu s-a reusit crearea unei brese in sistem. Astfel ca portul Sulina a ramas timp de mai bine de doua saptamani cu "bomba" ruseasca trasa la cheiuri, punand in pericol sanatatea locuitorilor. Acelasi vapor mai avusese o tentativa de trecere frauduloasa prin teritoriul romanesc in data de 19 septembrie 2000, cand vasul oprise in Portul Constanta, intentionand sa tranziteze Canalul Dunare - Marea Neagra. Intentia rusilor a fost dejucata de autoritatile romane, accesul vasului fiind nepermis la ecluzare. Agentia Internationala pentru Energie Atomica de la Viena a fost informata despre acest incident, functionarii acestei institutii privind foarte circumspect evolutia situatiei, mai ales ca intre Romania si Rusia nu exista nici un acord in domeniul activitatilor nucleare si al gestiunii in siguranta a materialelor radioactive.

"Fili" sau "ST 1315"

Avand in vedere antecedentele rusesti, am incercat sa observam mai in amanunt acest fenomen, cu care in prezent opinia publica se pare ca s-a obisnuit. In investigatiile noastre am aflat ca nava denumita in prezent "Fili" este una si aceeasi cu "ST 1315". Vasul este construit in 1986 si este prevazut pentru a naviga pe fluvii. Proprietarul rus al navei este firma "Vagmarine" si este inregistrat in Barklai-Moscova. Din constructie, nava este doar un simplu cargou de marfuri generale, nefiind specificat nicaieri ca ar fi construita special pentru transportul de substante radioactive sau extrem de periculoase. "Fili" navigheaza sub pavilion de complezenta Cambodgia si are un tonaj de 1 768 tdw. Nimeni din autoritatile romane, inclusiv agentul navei nu au vrut sa ne spuna care este legatura intre numele "Fili" si "ST 1315". Bineinteles ca orice nava isi poate schimba numele oricand, astfel ca "Fili" a fost "ST 1315". Trecand peste aceste lucruri, se pare ca, totusi, rusilor si bulgarilor le convine de minune sa foloseasca ruta romaneasca, deoarece cuantumul taxelor aplicate sunt suspect de mici. In Europa de Vest, taxele pentru aceste gen de transporturi sunt extrem de mari, deoarece se ia in calcul si nivelul extrem de periculozitate reprezentat de aceste produse cu risc nuclear. In Vest, este constientizat mult mai bine acest lucru. Multa lume se intreaba de ce bulgarii nu folosesc portul lor Varna de la Marea Neagra pentru traficarea acestor produse. Era mult mai simplu pe calea ferata, asa cum prevad normele internationale, si apoi pe mare, cum vor rusii. Poate ca e mai sanatos pentru bulgari ca "otrava" sa ocoleasca tara lor.