Cei trei magistraţi de la Constanţa Cine-i ia la bani mărunţi pe mahări şi de ce

La momentul de faţă, doi judecători şi un procuror constănţean au „grija" averilor funcţionarilor publici din oraşul de la malul mării. Sesizaţi de ANI, magistraţii pot oricând decide că bogăţiile dobândite de unul sau altul dintre mai-marii zilei nu ar fi fost dobândite într-un mod tocmai legal. Sau, din contră, aceiaşi magistraţi pot stabili, dincolo de orice îndoială, că averile sunt în regulă. În contextul în care Agenţia Naţională de Integritate doar ce a sesizat Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu primul său caz de la înfiinţare, respectiv cel al deputatului Cristian Rizea, ZIUA de Constanţa vă dezvăluie cine sunt magistraţii constănţeni cărora li s-a dat puterea să verifice averile funcţionarilor publici.

Timp de trei ani de zile, judecătorii care vor da răspunsuri la întrebările ANI privind modul în care diverşii potentaţi ai zilei şi-au dobândit averea sunt magistratul Irina Bondoc, în calitate de preşedinte al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, şi Ecaterina Grigore, în calitate de membru al aceleiaşi comisii. De menţionat că judecătorul Irina Bondoc face parte din cadrul Secţiei civile a Curţii de Apel Constanţa, în timp ce magistratul Ecaterina Grigore îşi desfăşoară activitatea la Secţia contencios administrativ şi fiscal a instanţei. Ambele judecătoare au fost numite prin decizia cu numărul 145 a Curţii de Apel Constanţa, document ce datează din 20 septembrie 2010. Prin acelaşi act, secretarul comisiei a fost desemnat Nicoleta Cucliciu, prim grefier al Curţii de Apel Constanţa. Membrii supleanţi sunt magistratul Eleni Cristina Marcu, din cadrul Secţiei penale, pentru funcţia de preşedinte al comisiei, şi judecătorul Răzvan Anghel, din cadrul Secţiei civile, ca membru. Secretar supleant este Cerasela Smeu, grefier şef secţia penală. În ceea ce îi priveşte pe procurorii care fac parte din comisie, din ordinul procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa cu numărul 72 din 4 iulie 2011, procurorul Drăghici a fost desemnat membru în Comisia pentru Cercetarea Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, pentru o perioadă de trei ani. Procurorul supleant este magistratul Raluca Georgeta Ceauşu. Ambii procurori fac parte din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Înfiinţată în septembrie 2010

Comisia pentru Cercetarea Averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a fost constituită la data de 6 septembrie 2010. Conform articolului 10 din Legea 144/2007, „pe lângă fiecare curte de apel va funcţiona o comisie de cercetare a averilor, (...) formată din 2 judecători de la curtea de apel, desemnaţi de preşedintele acesteia, dintre care unul în calitate de preşedinte; un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă curtea de apel, desemnat de prim-procurorul acestui parchet". La acelaşi text de lege se arată că preşedintele şi membrii comisiei de cercetare sunt desemnaţi pentru o perioadă de trei ani, perioadă pentru care vor fi desemnaţi şi trei supleanţi, despre care s-a stabilit că îi vor înlocui pe titulari dacă aceştia nu vor putea lua parte la lucrările comisiei de cercetare. Secretarul comisiei va fi desemnat de preşedintele instanţei, dintre grefierii instituţiei. Legea mai stabileşte faptul că acţiunea de control a comisiei va începe de îndată ce aceasta va fi sesizată de Agenţia Naţională de Integritate cu raportul de analiză. Totuşi, activitatea comisiei nu este publică: „actele şi lucrările comisiei de cercetare nu sunt publice. Persoana în cauză poate lua cunoştinţă de actele şi lucrările dosarului şi poate fi asistată de avocat". Legea mai stabileşte faptul că preşedintele dispune citarea de urgenţă, în faţa comisiei de cercetare, a reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi a persoanei a cărei avere este supusă controlului şi a soţului sau soţiei, după caz, pentru a fi ascultaţi. Foarte interesant este faptul că, potrivit legii, „comisia de cercetare poate cita orice persoană care poate da relaţii utile pentru lămurirea provenienţei bunurilor persoanei controlate şi poate solicita autorităţilor publice sau oricărei alte persoane juridice informaţii necesare pentru soluţionarea cauzei".

Probe şi dovezi pentru justificarea averii

Chiar mai mult decât atât, în mod obligatoriu, cei care au dobândit bunuri de la funcţionarul public a cărui avere a fost luată la bani mărunţi de comisie pe parcursul desfăşurării controlului, vor fi nevoiţi să dea explicaţii cu privire la acţiunile respective. Nu este de trecut cu vederea faptul că, pe parcursul desfăşurării verificărilor, comisia de cercetare poate decide efectuarea unei expertize, pentru lămurirea cauzei, iar alte verificări efectuate de persoane care nu sunt membri în comisia de cercetare sunt nule. „Cei citaţi în faţa comisiei de cercetare vor fi ascultaţi pe rând şi vor prezenta dovezile care au stat la baza raportului de analiză", se mai arată în lege. Astfel, persoana a cărei avere ridică semne de întrebare „va putea produce în faţa comisiei de cercetare probe în apărare sau va putea solicita administrarea acestora de către comisia de cercetare şi, dacă consideră necesar, poate depune o declaraţie în care va arăta veniturile realizate şi modul dobândirii averii". Este demn de amintit faptul că termenul limită pentru terminarea verificărilor este de trei luni de la data sesizării.

„Hop" înainte de a sări gardul

La finalul cercetărilor, comisia de cercetare trebuie să ia o hotărâre cu majoritate de voturi, fiind vorba despre o ordonanţă prin care poate decide - în cazul în care o parte din avere nu este justificată de documente sau alt tip de dovezi - să trimită cauza spre soluţionare curţii de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului. Totuşi, dacă provenienţa bunurilor este justificată, cauza poate fi clasată. Nu în ultimul rând, tot prin ordonanţă motivată, comisia poate decide „suspendarea controlului şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni". Ordonanţa de clasare se comunică părţilor şi parchetului de pe lângă curtea de apel în raza căreia funcţionează comisia de cercetare sau, după caz, parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori organelor fiscale. Cu toate acestea, cei care au fost luaţi în vizor de ANI, dar au obţinut ordonanţe de clasare din partea comisiei de cercetare nu trebuie să se grăbească şi să spună „hop" înainte de a sări gardul: potrivit legii, „controlul se reia de către comisia de cercetare dacă, după clasarea cauzei, apar elemente noi care pot conduce la o soluţie contrară". În acelaşi timp, controlul poate fi reluat şi dacă procurorii, după efectuarea cercetărilor privind provenienţa nejustificată a unora dintre bunuri, nu sesizează instanţa penală.

Deputatul Rizea, verificat pentru sute de mii de euro

Până la acest moment, singurul caz intrat în atenţia comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanţa este cel al deputatului Cristian Rizea. La sfârşitul lunii iunie, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate au precizat că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat „existenţa unei diferenţe semnificative (...), în cuantum de 1.264.024,83 de lei (aproximativ 300.250,56 euro), între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada 19 decembrie 2008 - 31 decembrie 2010". Inspectorii de integritate au vorbit şi despre „existenţa unor tranzacţii bancare suspecte, în valoare de 3.033.765,7 lei (aprox. 719.583,73 euro) şi 199.600 euro (...)". Totodată, ANI a menţionat „existenţa unor tranzacţii comerciale suspecte şi elemente privind posibila încălcare a obligaţiilor fiscale prevăzute de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare".