Cerere respinsă în şedinţă secretă Fostul preşedinte al Judecătoriei Mangalia a vrut să se abţină în dosarul „Raim"

În urmă cu aproximativ două săptămâni, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta au dispus trimiterea în judecată a celor 14 inculpaţi

Fostul preşedinte al Judecătoriei Mangalia, Steliana Gabriela Iancu, a formulat o cerere de abţinere în dosarul unei presupuse grupări infracţionale. Solicitarea în cauză a fost analizată de colegii judecătoarei, în cadrul unei şedinţe secrete, iar la final s-a decis respingerea cererii ca neîntemeiată. Fosta şefă a Judecătoriei Mangalia a completat documentul mai sus precizat în deja celebrul dosar „Raim", cauză penală în care figurează 14 inculpaţi şi trei părţi vătămate. Următoarea înfăţişare în acest proces a fost stabilită pentru data de 14 martie. Potrivit legislaţiei în vigoare, un judecător poate formula cerere de abţinere când consideră că este incompatibil cu soluţionarea cauzei ce i-a fost repartizată.

Mai exact, conform Codului de procedură penală în vigoare, printre aspectele care pot duce la starea de incompatibilitate se numără atât rudenia între judecători, dat fiind că judecătorii care sunt soţi, rude sau afini între ei, până la gradul patru inclusiv, nu pot face parte din acelaşi complet, dar şi situaţia în care un judecător care s-a pronunţat anterior. Astfel, articolul 47 din Codul de procedură penală prevede faptul că „judecătorul care a luat parte la soluţionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac sau la judecarea cauzei după desfiinţarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în recurs". Acelaşi text de lege mai arată că „nu mai poate participa la judecarea cauzei judecătorul care şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în acea cauză". Printre alte cauze de incompatibilitate a judecătorului se numără faptul că acesta a pus în mişcare acţiunea penală sau a dispus trimiterea în judecată, ori a pus concluzii în calitate de procuror la instanţa de judecată, dar şi dacă a soluţionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale. În plus, judecătorul este considerat incompatibil şi dacă a fost avocat al vreuneia dintre părţile care se judecă, înainte de a intra în magistratură sau dacă a fost expert sau martor. De asemenea, starea de incompatibilitate apare şi dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul sau vreo rudă apropiată, dar şi dacă „soţul, ruda sau afinul său, până la gradul patru inclusiv, a efectuat acte de urmărire penală, a supravegheat urmărirea penală, a soluţionat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive, în cursul urmării penale".

Căile de atac

Totodată, judecătorul riscă să fie declarat incompatibil să soluţioneze cauza şi dacă este soţ, rudă sau afin, până la gradul patru inclusiv, cu una din părţi sau cu avocatul ori mandatarul acesteia, dacă există duşmănie între el, soţul sau una din rudele sale până la gradul patru inclusiv şi una din părţi, soţul sau rudele acesteia, până la gradul al treilea inclusiv. Printre motivele de incompatibilitate se numără şi faptul că judecătorul este tutore sau curator al uneia dintre părţi, dar şi dacă a primit liberalităţi de la una din părţi, avocatul sau mandatarul acesteia. În plus, în căile de atac, judecătorii sunt incompatibili dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul patru inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi cauze. Conform procedurii în vigoare, cererea de abţinere este soluţionată de un alt complet, în şedinţă secretă, fără participarea celui care declară că se abţine. După cum am mai menţionat, fostul preşedinte al Judecătoriei Mangalia a formulat cerere de abţinere în celebrul dosar „Raim". Conform Portalului instanţelor de judecată, în această cauză penală, care are ca obiect „lovirea sau alte violenţe", figurează 14 inculpaţi şi trei părţi vătămate. În urmă cu aproximativ două săptămâni, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta au dispus trimiterea în judecată a celor 14 inculpaţi. În sarcina acestora s-a reţinut săvârşirea mai multor infracţiuni printre care loviri sau alte violente, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, deţinere de armă supusă autorizării fără drept, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.