Cetatea, distrusa sub ochii autoritatilor

Situl arheologic romano-bizantin de la Nufaru este compromis, bucata cu bucata, de casele de vacanta ridicate in zona

Cetatea romano-bizantina de la Nufaru a fost locuita timp de 400 de ani si a slujit ca fortificatie si punct comercial-vamal pe Dunare * Cea mai mare problema a arheologilor la Nufaru este ca peste cetate a fost ridicata asezarea moderna * Cei mai multi dintre proprietarii de teren si constructii nu inteleg ca trebuie sa le permita arheologilor sa efectueze studii de specialitate in sit * Astfel, a aparut o carciuma peste un turn al cetatii si situatii in care localnicii au distrus portiuni de zid * In urma cu cateva saptamani, un tulcean s-a apucat sa sape o groapa la cativa metri de Primarie, fara nici un aviz si nimeni nu l-a oprit * A fost nevoie de interventia arheologilor tulceni pentru ca primarul sa decida sistarea lucrarilor * Oricum, harnicul cetatean a distrus o buna portiune din zidul de incinta

Nufaru e o comuna idilica, asezata intr-un peisaj incantator, pe malul bratului Sfantul Gheorghe, la portile Deltei Dunarii. In acelasi timp, Nufaru este o fosta cetate ce adaposteste vestigii romane si bizantine. Suprapunerea sitului arheologic pe asezarea moderna a dat multe batai de cap arheologilor. Ei nu au putut sa cerceteze sistematic cetatea, fiind obligati sa se limiteze la sapaturi de salvare sau la lucrari sistematice in zone restranse. Chiar daca legislatia in vigoare este foarte clara si impune persoanelor care doresc sa construiasca obtinerea unor avize de descarcare de sarcina arheologica, iar proprietarilor de teren sa le permita arheologilor sa efectueze sapaturi, toate aceste lucruri raman simple deziderate care nu se aplica in teren. In acelasi timp, autoritatile locale nu informeaza eficient cetatenii cu privire la obligatiile pe care le au atunci cand vor sa construiasca pe o zona protejata si nici nu iau masuri impotriva celor ce nu respecta legislatia. Astfel s-a ajuns ca la Nufaru sa se construiasca o carciuma pe un turn al cetatii, ori sa fie depozitate gunoaie peste vestigiile portului bizantin. Ultimul incident s-a petrecut in urma cu cateva saptamani, cand un cetatean din Tulcea, proprietar de teren in Nufaru, s-a apucat sa sape o groapa vidanjata chiar in fata Primariei, fara a avea nici un fel de autorizatie.Un adevarat complex cu rol defensiv si comercial-vamal pe DunareCele mai vechi urme de locuire la Nufaru au fost datate in Epoca Fierului, cu descoperiri monetare restranse. Epoca romana a lasat amprente puternice in nordul promontoriului ce domina Dunarea, prin complexe de locuire si doua turnuri de supraveghere a fluviului. Acestea faceau parte dintr-un sistem complex cu rol defensiv si comercial-vamal ce strajuia circulatia pe Dunare. Din secolul X este construita cetatea care a fost locuita neintrerupt timp de 400 de ani. In timpul cercetarilor au fost descoperite portiuni din zidul de incinta, turnuri, un port la Dunare, locuinte, edificii publice, instalatii de ardere a ceramicii, necropole crestine. In urma cercetarilor, arheologii au scos la iveala un material arheologic foarte variat: ceramica locala sau importata, monede, unelte, obiecte de uz casnic, arme, piese de harnasament, podoabe, care dovedesc puternice relatii de schimb comercial cu regiunile apropiate, dar si cu Bizantul si Kievul.Carciuma peste turnul cetatiiSituarea cetatii pe un traseu turistic foarte circulat- la Nufaru se face traversarea bratului Sfantul Gheorghe cu bacul spre Delta- a facut ca dupa 1989 tot mai multe persoane sa isi ridice case de vacanta in zona. De aceea tensiunile dintre proprietarii de teren si constructii din Nufaru si arheologi s-au acutizat. In aceasta situatie, cercetarile au fost partiale si s-au lovit mereu, cu mici exceptii, de lipsa de colaborare a detinatorilor de terenuri. In unele cazuri cercetarea arheologica a fost bine demarata dar a fost intrerupta abuziv de proprietari care au acoperit cu pamant sapaturile. Poate cea mai ciudata situatie a fost construirea unei bodegi exact pe unul din turnurile cetatii. Ultimul incident de acest gen de la Nufaru dateaza de cateva saptamani, cand proprietarul unui teren s-a apucat sa sape in curte o groapa vidanjata. El nu a avut nici un fel de aprobari, dar nu a fost deranjat de nimeni pana cand arheologul care se ocupa de cercetarea cetatii, Aurel Stanica de la Institutul de Cercetari Eco-Muzeale din Tulcea, a aflat de poveste. "Am aflat despre acest fapt vizitand, intr-o zi de sambata, situl arheologic. Suntem foarte contrariati ca, desi exista o legislatie foarte precisa in domeniu, prea putini o respecta. E vorba, pentru a numi doar cateva acte normative, de Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, precum si de Legea 105/2004. Consideram ca autoritatile locale ar trebui sa se implice mai mult in informarea dar si sanctionarea cetatenilor care intra sub incidenta acestor legi", ne-a declarat arheologul tulcean. Contactat telefonic, primarul comunei, Gavrila Tincu, nu a parut prea afectat de distrugerile provocate la cativa metri de primarie si a incercat sa minimalizeze gravitatea lor, ba chiar sa isi aroge meritul intreruperii constructiei: "E vorba de un cetatean care s-a apucat sa sape o groapa intr-o zi de sambata si noi nu am stiut. Acum a intrerupt totul si a facut cerere pentru a obtine autorizatiile necesare". Ceea ce a uitat insa primarul sa ne spuna este ca lucrarile au fost oprite doar la interventia arheologilor si ca, oricum, harnicul cetatean a distrus deja o portiune din zidul de incinta.