Cinci capete de acuzare pentru Calimarea, la Brasov (video)

Judecătorii braşoveni au decis că Lucian Călimărea, zis Călin Nebunul, membru de vază al lumii underground constănţene, poate fi cercetat în stare de libertate pentru cele cinci capete de acuzare formulate de procurorii DIICOT Braşov pe numele său. Decizia poate fi atacată în recurs, la Curtea de Apel Braşov.

Apartenenţă la grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, tentativă de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi şantaj. Acestea sunt acuzaţiile aduse de oamenii legii. Chiar şi aşa, Tribunalul Braşov a respins propunerea de arestare formulată pe numele constănţenilor Lucian Călimărea şi Marius Ciurea, dar şi ale braşovenilor Mariean Aurel Bădilă, Mircea-Dumitru Bularca, Eugen Constantin, Valentin Teslaru şi Petrică Ţinteşean. De menţionat că pentru Bădilă şi Constantin s-a cerut arestarea în lipsă, considerându-se că cei doi se sustrag anchetei. Alţi patru braşoveni au fost arestaţi anterior, iar un al cincilea este cercetat în libertate, având interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu. Potrivit DIICOT, la începutul anului, Călimărea, împreună cu Ciurea, Bădilă, Bularca, Constantin şi Teslaru „au aderat la un grup infracţional organizat, constituit anterior, care a acţionat pe teritoriul României şi Italiei, în scopul obţinerii unor sume substanţiale de bani prin utilizarea de echipamente pentru falsificarea instrumentelor de plată electronică, metoda utilizată fiind skimming-ul şi retragerea banilor din conturi cu ajutorul clonelor cardurilor bancare". Anchetatorii spun că „dispozitivele utilizate la realizarea montajelor electronice destinate citirii sau copierii datelor înscrise pe banda magnetică a cardurilor bancare, de tipul «gură de bancomat» şi programele utilizate în acelaşi scop, precum şi la falsificarea cardurilor bancare, de tipul «Exeba» erau confecţionate sau achiziţionate în România. Totuşi, acestea urmau să fie transportate în Italia, montate la bancomate, iar după copierea datelor de pe carduri, clonate şi folosite la retragerea sumelor de bani de către membrii grupării", spun procurorii DIICOT. În plus, Ţinteşan este suspectat că, la sfârşitul lui ianuarie, „pe fondul unor probleme legate de înmatricularea unui autoturism, prin exercitarea de violenţe şi ameninţări asupra unei părţi vătămate, a obţinut suma de 3000 euro, banii fiind împărţiţi cu alţi membri ai grupării". În urma percheziţiilor efectuate de poliţiştii de la Crimă Organizată, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au fost confiscate puşti, arme albe, droguri, dar şi tehnică de calcul şi aparatură destinată clonării cardurilor.