Cine acopera banda de braconieri condusa de Darac

Unul dintre membrii grupării conduse de Constantin Darac avea permis de port-armă, pentru a da impresia de legalitate

Constantin Darac, unul dintre cei doi indivizi depistaţi în cursul zilelor trecute cu mistreţii tranşaţi în maşină, nu se află pentru prima dată în situaţia de a fi „săltat" de anchetatori. În urmă cu aproape zece ani, el a putut fi prins doar cu ajutorul mascaţilor de la DIAS, asupra lui Darac planând suspiciunea că ar fi capul unei importante reţele de braconieri, ce acţionau în sudul Dobrogei.

În urmă cu câteva zile, Darac şi un tovarăş al său, Viorel Păun, au fost depistaţi de poliţişti pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu, iar în portbagajul maşinii lor oamenii legii au găsit aproximativ 300 de kilograme de carne de mistreţ tranşată şi ambalată în pachete. În apărarea lor, cei doi au susţinut că ar fi găsit mistreţii morţi în pădure. Rămâne însă de văzut dacă apărarea aceasta îl va scăpa de răspundere în faţa legii pe Constantin Darac, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu aproximativ zece ani, asupra sa plana suspiciunea că ar coordona o adevărată bandă de braconieri. La momentul la care a fost prins, în luna septembrie 2001, Darac şi braconierii pe care se presupunea că îi coordonează erau în vizorul poliţiştilor de aproximativ trei ani de zile. Potrivit informaţiilor strânse de anchetatori în 2001, Darac se folosea mereu de alţi membri ai reţelei de braconieri, pentru a induce în eroare organele de anchetă şi pentru a face aproape imposibilă identificarea membrilor grupării.

Aparenţă de legalitate

Unul dintre cei consideraţi a fi mâna dreaptă a lui Darac la vremea aceea era Lucian Purcărea, un tânăr ce avea 27 de ani şi se născuse în Dunăreni. Purcărea juca un rol decisiv în gruparea condusă de Darac, dat fiind că el era singurul care deţinea permis de vânătoare şi de port-armă şi conferea, astfel, grupării o aparenţă de legalitate. În 2001, printre acoliţii lui Darac se mai numărau şi Călin Ilie, Constantin Voicu şi Ionuţ Florea. Pentru a putea bracona în voie, banda reuşise să-şi procure şi un Jeep Grand Cherokee, neînmatriculat, pe care erau montate două proiectoare: unul în faţă, pentru a lumina mai bine vânatul, iar cel de-al doilea în spate, pentru a-i orbi pe eventualii urmăritori, fie ei poliţişti sau alţi braconieri. În plus, pentru a induce în eroare autorităţile, Darac hotărâse că braconierii urmau să ia cu ei câte o fată la fiecare „expediţie". Astfel, dacă indivizii erau opriţi de poliţişti, puteau să pretindă că se duseseră în pădure pentru a se distra. Totuşi, după câte se pare, fetele respective jucau un rol activ, la rândul lor trăgând cu puşca şi urmărind vânatul. La momentul respectiv, fetele au fost şi ele cercetate pentru braconaj, dar în stare de libertate.

Prinşi cu ajutorul DIAS

După mai multe luni în care i-au filat pe braconieri, poliţiştii au pus la punct ultimele detalii ale planului şi au pornit pe urmele acestora. Totuşi, capturarea lui Darac şi a oamenilor săi s-a dovedit a fi o adevărată luptă, în care membrii reţelei nu numai că au încercat să fugă cu Jepp-ul, dar chiar, la un moment dat, au încercat să tragă mai multe focuri de armă asupra poliţiştilor. Cei care le-au venit totuşi de hac şi au reuşit să-i calmeze pe braconieri, după o urmărire ca în filmele de acţiune ce a durat o noapte întreagă, au fost luptătorii DIAS. În jurul orei 6.00, Darac şi oamenii săi au fost reţinuţi de anchetatori şi duşi la Poliţia Slobozia, urmând apoi să fie aduşi la Constanţa, pentru a răspunde acuzaţiilor de braconaj. La vremea aceea, prejudiciul cauzat de Constantin Darac şi banda lui a fost estimat la circa 200 de milioane de lei vechi. La aproape zece ani de la aceste evenimente, se pare că Darac nu a renunţat la vechile obiceiuri, convins că marile averi se fac din carnea de mistreţ.