Comoara de sub arsenalul Marinei Militare

Axiopolis nu poate fi cercetata pentru ca situl este suprapus pe un depozit de munitii

Cetatea de aur a elenisticii, Axiopolis, este de zeci de ani ascunsa in spatele gardurilor de sarma ghimpata ale unui depozit militar de munitii * Importanta strategica a acestei cetati de-a lungul vremii este la fel de mare ca si cea a depozitului * Cele patru turnuri de aparare si o serie de tuneluri au ramas ingropate, fiind doar partial explorate * Singurul demers al istoricilor pentru repunerea in circuitul monumentelor a sitului arheologic a avut loc in anul 1998 * Propunerea istoricilor a fost amanata pana la desfiintarea unitatii # Datorita acestor controverse intre militari si istorici, unul din cele mai importante vestigii arheologice nu poate fi pus in circuitul turistic, desi pe plan mondial vestigiile de acest tip exercita o fascinatie aducatoare de bani * Investigatiile de specialitate efectuate in mod partial au dezvaluit si o traditie religioasa a cetatii Axiopolis, in sensul existentei unor urme de martiraj * Daca vestigiile religioase de aici ar fi scoase la suprafata, integrarea cetatii in circuitul turistic ar depinde doar de o buna promovare peste hotare * Din pacate, datorita unei inertii specifice, fortele militare nu par sa fie dispuse sa lichideze depozitul de mine marine *

Una dintre cele mai importante cetati din Dobrogea este ascunsa de ochii vizitatorilor pentru ca, din timpul Primului Razboi Mondial, in zona a fost infiintat un depozit militar de munitie. Cetatea Axiopolis, a fost cercetata superficial la inceputul secolului XX, de catre Grigore Tocilescu. Dupa acel moment, nu s-a mai efectuat nici o sapatura arheologica. Surse care doresc sa isi pastreze anonimatul afirma ca in ultimii ani mai multe obiecte arheologice pretioase au fost scoase din sit de catre angajatii unitatii militare.Situata pe un platou inalt pe malul drept al Dunarii, la trei kilometri de orasul Cernavoda, cetatea Axiopolis a fost cercetata sumar, intre 1898 si 1899 de catre Grigore Tocilescu si trimisul Muzeul national de antichitati, inginerul Pamfil Polonic. Cu aprobare de la MapN, istoricii au reusit sa cerceteze zona din interiorul unitatii militare. Cei doi au facut numai sapaturi preliminare - cateva sondaje - dupa care nici un arheolog nu a mai patruns, timp de zeci de ani, in Axiopolis. Tocilescu a putut insa sa isi dea seama ca e vorba de un complex de trei fortificatii care protejau o asezare civila. Inca din epoca elenistica, Axiopolis s-a evidentiat prin insemnate schimburi comerciale cu coloniile grecesti vest-pontice Histria, Tomis si Callatis. Odata cu ocupatia romana, autoritatile au inceput sa organizeze teritoriul dobrogean, Axiopolis devenind una dintre cele mai importante cetati de aparare de pe linia Dunarii. Totodata, cetatea a continuat sa aiba o pozitie predominanta din punct de vedere economic, profitand de amplasamentul excelent, pe drumul ce traversa Dobrogea de la est la vest, facand legatura cu Tomisul. Din punct de vedere strategic, cetatea a avut un rol important, fiind asezata pe un platou de forma triunghiulara, ce urca treptat de la nord la sud, unde se afla doua valcele, poate chiar foste santuri de aparare. Spre est, cetatea era aparata de o vale adanca, iar spre vest, de malul inalt al Dunarii. Cetatea s-a mutat in timpul stapanirii otomane la Nord, acolo unde se afla si astazi, pe valea numita "Apa neagra", tradusa de greci prin Axiopolis, iar apoi de turci prin Kara Su. Axiopolis are o valoare deosebita si pentru istoria crestinismului. Actele martirice precum si o inscriptie descoperita in cetate atesta martirizarea a trei crestini, Chiril, Chindeas si Dasius, cel mai probabil in timpul persecutiilor declansate de imparatul roman Diocletian. Traditia crestina face ca moastele acestor martiri sa fie ingropate in criptele de sub altarul bazilicilor. La fel s-a intamplat la Niculitel si Halmyris, unde sapaturile arheologice au scos la lumina moaste de sfinti. In acest context, este foarte probabil ca sub cele doua bazilici din Axiopolis sa se afle moastele celor trei martiri, cu o valoare spirituala extraordinara pentru Biserica. Pentru a completa tabloul acestei zone speciale, in care trecutul a lasat amprente adanci, vom adauga ca langa piciorul podului vechi peste Dunare, pe o stanca, inca mai putea fi vazut, prin anii `60, un basorelief reprezentandu-l pe zeul Hercule.Din pacate, in timpul primului Razboi Mondial, Armata Romana a identificat in asezarea istorica un nemaipomenit bastion militar, transformand tunelurile din zona pe post de depozit de munitii. De atunci si pana in prezent, civilii nu au mai avut acces in zona fara aprobari speciale si extrem de greu de obtinut. In prezent, pe amplasamentul cetatii Axiopolis se afla un depozit de mii de mine marine si fluviale, precum si alte tipuri de munitie de razboi.

Dincolo de gardul de sarma ghimpata

Dupa 1989, odata cu schimbarea orientarii structurilor militare romanesti, ideea reluarii sapaturilor arheologice la Axiopolis a inceput sa prinda contur. Primul si singurul demers oficial al Muzeului National de Istorie si Arheologie Constanta s-a inregistrat in 1998. Directorul de atunci al institutiei, profesorul Adrian Radulescu, i-a cerut Comandantului Marinei Militare de atunci, contraamiralul Traian Athanasiu, sa permita efectuarea unor studii si investigatii arheologice in zona. "Va rugam sa aveti intelegerea si amabilitatea si sa aprobati ca incepand de anul acesta si in continuare, un colectiv de arheologi din partea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta si din partea Institutului de Studii pentru Politica de Aparare si Istorie Militara Bucuresti sa execute cercetari arheologice in incinta larga a depozitului dumneavoastra aflat chiar pe dealul Hinog. Desigur, dat fiind ca acolo sunt si conditii de folosire a mainii de lucru militare, de cazare si de masa pentru arheologi, v-am fi recunoscatori sa ne inlesniti aceste facilitati, muzeul nostru obligandu-se sa achite totul, in baza unui contract", ii scria, printre altele, Adrian Radulescu lui Athanasiu. Comandamentul Marinei a permis accesul catorva arheologi, intr-o simpla vizita, in depozitul de munitii. Colaborarea celor doua institutii s-a oprit insa aici. Actualul director al muzeului din Constanta, Traian Cliante, prezent la "negocieri" impreuna cu Adrian Radulescu, povesteste ca militarii au impus tot felul de restrictii, de la interzicerea de a intra in unitate cu aparate de fotografiat si pana la obligatia de a parcurge numai trasee prestabilite, insotiti de cadre ale unitatii. Dupa acest esec "diplomatic", reprezentanti ai societatii civile, printre care si organizatia "Ganditorul in actiune" din Cernavoda, au incercat sa faca lobby pentru cercetarea sitului arheologic Axiopolis.