Complexul rupestru de la Basarabi, folosit ca vad pentru manastirea lui IPS Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului a devenit unul dintre cei mai importanti investitori in turism din Dobrogea * Pentru a strange bani si a-si face norma de manastiri pentru declararea Mitropoliei, IPS Teodosie a inceput sa toarne lacasuri sfinte chiar si in locuri fara nici un fel de traditie religioasa * Astfel, au aparut manastiri la Costinesti, langa Mangalia, sau in via comunei 23 August * La Histria, Teodosie si baronul PSD Iacubov au fost mana-n mana * Prelatul Teodosie a ridicat manastire, iar inculpatul Iacubov, statiune intr-o zona strict protejata din punct de vedere ecologic si arheologic * Arhiepiscopul Tomisului ridica o manastire si la Casian, in Cheile Dobrogei, acolo unde lideri locali ai PSD vor sa inalte o statiune turistica * Ultima ctitorie a lui Teodosie este Manastirea de la Basarabi, chiar pe buza dealului ce adaposteste fragilul monument rupestru sapat in urma cu o mie de ani in creta

In goana sa dupa marire si strangere de bunuri lumesti, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a devenit unul dintre cei mai importanti investitori in turism din Dobrogea. Banii adunati de la credinciosi sunt dirijati in investitiile strategice ale lui Teodosie. In nici cinci ani petrecuti in fruntea Arhiepiscopiei Tomisului, IPS Teodosie a impanzit Dobrogea de manastiri si schituri, fara a tine seama daca locurile sunt sau nu potrivite pentru astfel de asezaminte, daca au sau nu o traditie religioasa. Seful Bisericii Ortodoxe din Dobrogea a avut grija sa aleaga pentru amplasarea manastirilor locuri cat mai atractive din punct de vedere turistic, mai ales in zone controlate administrativ de persoane din fostul partid de guvernamant cu liderii caruia, se cunoaste, a avut relatii foarte apropiate. Manastirile si bisericile aparute in Dobrogea ca ciupercile dupa ploaie, urmeaza sa ii aduca lui Teodosie fonduri importante, iar numarul lor mare ar fi fost unul dintre argumentele pentru ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de Mitropolie, o buna trambulina spre Patriarhie.Imediat dupa inscaunarea sa, IPS Teodosie a reusit sa obtina de la primarul Radu Mazare 20 de amplasamente pentru construirea de biserici in municipiul Constanta. Asa cum se cunoaste, cele mai multe dintre ele au fost la inceput simple corturi ori baraci, asezate pe trotuare, in parcuri, ori pe situri arheologice. Nicaieri nu a contact aspectul arhitectonic, opinia cetatenilor, confortul vecinilor. Peste tot, singurul argument a fost cantitatea. La fel s-a intamplat si cu manastirile din Dobrogea. IPS Teodosie s-a confruntat inca de la inceput cu o viata monahala aproape inexistenta in Dobrogea. Dervent, Sfantul Andrei, Celic Dere si Cocosul erau singurele manastiri si acestea cu o viata spirituala modesta, calugari putini. Noul stapan a demarat "importuri" masive de calugari, mai ales din Moldova, pe care i-a asezat in manastirile existente, precum si in cele noi. Pagina web a Arhiepiscopiei Tomisului incearca sa impulsioneze turismul religios: "Unul din principalele mijloace de apropiere de Biserica si de intarire a credintei in Dumnezeu il constituie pelerinajul, mai precis calatoria, excursia la locurile sfinte pe care le putem intalni in orice zona sau regiune a unei tari. Tara noastra este binecuvantata cu mii si mii de lacasuri sfinte si locuri deosebite, unele provenind chiar din primele veacuri crestine. Spre exemplificare amintim "Pestera Sf. Ap. Andrei", Bazilica de la Niculitel, Cetatea Halmyris, Complexul monahal de la Basarabi - Murfatlar etc, acestea aflandu-se pe teritoriul Dobrogei.(...). Arhiepiscopia Tomisului, prin biroul de pelerinaj, ofera un ghid pentru a va ajuta sa vizitati si sa va inchinati la aceste minunate locuri binecuvantate de Dumnezeu.

Pelerinaj cu binecuvantarea PSD

Daca manastiri precum Pestera Sfantului Apostol Andrei, Cocosu ori Dervent au traditie indelungata, fiind legate de inceputurile crestinismului, asezamintele mai noi sunt dispuse pe langa diverse atractii turistice sau mondene. Un exemplu il reprezinta cele cateva manastiri de pe litoral: "Sfanta Elena de la Mare, asezata langa statiunea Costinesti, chiar pe tarmul stancos din zona; "Nasterea Maicii Domnului", la cativa kilometri de Mangalia, situata in apropierea unor obiective turistice ale judetului, pestera si lacul Limanu, ruinele vechii cetati Albesti, rezervatia naturala "Padurea Hagieni"; Manastirea de la 23 August, la cativa kilometri de malul marii. Orasul Macin, comunele Stejarul sau Deleni sunt alte exemple de locuri fara nici un fel de traditie religioasa, in care au fost construite manastiri doar ca sa iasa la numar. Un criteriu important in alegerea acestor locatii a fost, pentru IPS Teodosie, culoare politica a "stapanilor" zonei. Cel mai bun exemplu, despre care cotidianul nostru a mai scris, il reprezinta Manastirea de la Histria, asezata intr-o zona strict protejata din punct de vedere ecologic si in plina rezervatie arheologica. Desi a intrat in conflict cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, care a somat Arhiepiscopia sa stopeze lucrarile, Teodosie si-a vazut mai departe de treaba. Exact asa a procedat si un apropiat de-al sau, baronul PSD de Bacau, Corneliu Iacubov, care a ridicat la cativa kilometri de manastire, in zona Histria, o veritabila statiune. Ambele proiecte au beneficiat de complicitatea fostului primar PSD al localitatii Istria, Enache Perifan. Manastirea Sfantul Ioan Casian, in zona Cheile Dobrogei, este un alt exemplu. Aici s-a nascut unul dintre Sfintii Parinti ai Bisericii, Ioan Casian (430-435) care a calatorit in spatiul mediteranean: Palestina, Egipt, Constantinopol, Roma si Marsilia. In traditia locului se stie ca Sfantul Ioan Casian a trait o perioada ca pustnic intr-o pestera care-i poarta numele. Pe baza elementelor arheologice si a reprezentarilor simbolice, istoricii au stabilit ca pestera a constituit loc de rugaciune pentru comunitati crestine din perioada secolelor al IV-lea si al X-lea. Prin anul 2003, a inceput construirea in zona a unei manastiri. Imediat au aparut zvonurile unor intelegeri intre IPS Teodosie si lideri locali ai PSD, care doresc sa construiasca in zona o statiune turistica. Pentru realizarea planului, au rupt in doua comuna Targusor, pentru a incerca sa isi impuna acolo ca primar omul propriu. Ultima gaselnita a lui Teodosie este Manastirea de la Basarabi. Dupa ce, ani de-a randul, complexul s-a degradat lent, fara ca Biserica sa scoata vreun leu din buzunar pentru reabilitarea sa, complexul rupestru sapat in urma cu 1000 de ani in masivul de creta va fi folosit ca vad pentru manastirea lui IPS Teodosie. Dupa informatiile pe care le detinem, amplasamentul nu va avea distanta minima de protectie stabilita de lege fata de un obiectiv de o asemenea importanta. Trebuie adaugat aici ca orasul Basarabi este condus de primarul Nicolae Crivineanu, activist al PSD. Exemplele ar putea continua. Cel mai trist este ca, privind lucrurile din acest unghi, putem spune ca viata calugareasca a Dobrogei este orientata spre ratiuni comerciale si mai putin spre cele spirituale.