Concesionări şi retrocedări cu dedicaţie City Park Mall, o afacere premeditată de Radu Mazăre încă din 2000 (I) (galerie foto+document)

ZIUA de Constanţa poartă, de câţiva ani, o luptă cu Primăria Constanţa pentru furnizarea unor date şi documente publice. Pentru a strânge informaţii necesare realizării materialului de mai jos, am înaintat Primăriei patru cereri conform Legii 544/2001. În luna mai 2014, am cerut Hotărârile de Consiliu Local Municipal numărul 396/28.09.2000, 397/28.09.2000, 508/19.12.2001 şi Contractul de Concesiune cu numărul 40746/20.03.2002. Conform legii, termenul maxim de răspuns era de 30 de zile. La finele termenului-limită, funcţionarii Primăriei nu au catadicsit să răspundă solicitărilor noastre. Conform legii, am făcut câte două reveniri la solicitările noastre, dar răspunsul tot nu a venit. Am acţionat în judecată Primăria Constanţa şi aşa au luat naştere patru dosare. După aproximativ un an de judecată, timp în care s-a epuizat şi recursul, instanţele au obligat Primăria Constanţa să răspundă solicitărilor noastre. Cu toate acestea, Primăria Constanţa a răspuns abia după ce am făcut câte o notificare pentru fiecare sentinţă definitivă.
 
În principiu, toate documentele vizau atribuirea terenurilor din Parcul Tăbăcărie, pe care acum se află City Park Mall. Povestea acestor terenuri şi trecerea lor din domeniul public în cel privat al municipiului Constanţa şi apoi direct în posesia Holland Development Group SA îl au  ca artizan pe fostul primar, Radu Mazăre. Modul în care parcul s-a transformat în mall demonstrează premeditarea unei afaceri imobiliare de milioane de dolari. Primarul interimar Decebal Făgădău nu a avut încotro şi a transmis documentele solicitate către ZIUA de Constanţa în ultimul moment, când singura soluţie era executarea Primăriei Constanţa sau plângerea penală la adresa sa pentru nepunerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive. Povestea acestor terenuri aduce noi amănunte în Dosarul Retrocedărilor şi probabil acesta este motivul pentru care documentele au ajuns cu întârziere la redacţie.  

Transformarea parcului Tăbăcărie în mall, primul proiect de anvergură al lui Radu Mazăre, din anul 2000

City Park Mall a fost primul centru comercial şi de divertisment din Constanţa după ce „comunistul“ Tomis Mall a fost reinventat. Puţini constănţeni cunosc povestea City Park Mall, dar mulţi îşi amintesc de intrarea în parcul Tăbăcărie, unde se afla şi restaurantul Bulevard.
 
„Părintele“ City Park Mall este fostul primar, Radu Mazăre. Imediat după ce s-a instalat la Primărie, în anul 2000, Radu Mazăre şi-a propus să pună bazele juridice pentru construirea unui megacentru comercial chiar la intrare în parcul Tăbăcărie. Planul său a fost pus în practică pas cu pas şi acum face obiectul unui dosar penal. Din documentele pe care ZIUA de Constanţa le-a obţinut după procesele cu Primăria reiese premeditarea unei afaceri imobiliare în care primarul Radu Mazăre a avut interesele sale. Sunt aspecte care au scăpat anchetei penale efectuate de DNA în perioada 2004-2005.
 
Povestea City Park Mall începe cu şedinţa Consiliului Local din 28.09.2000, când Radu Mazăre, în calitate de primar, a pus în discuţie Hotărârea de Consiliu Local nr. 396, prin care s-a propus spre aprobare Consiliului Local Studiul de Oportunitate pentru Centru de Agrement, Cultură şi Comerţ - Mall din zona parc Tăbăcărie şi Planul Urbanistic de Detaliu în vederea concesionării prin licitaţie a 40.050 mp teren - proprietate a municipiului Constanţa. PUD-ul viza o suprafaţă totală de 43.350 mp, din care 3.300 aparţineau Bulevard SA, societatea care deţinea la acea oră fostul restaurant cu acelaşi nume. Cu toate că în HCLM 396 se vorbeşte de concesionarea a 43.350 mp, în Studiul de Oportunitate, suprafaţa destinată pentru concesionare era de 22.750 mp.
 
Pe ordinea de zi se mai afla şi HCLM 397, prin care Radu Mazăre propunea concesiunea prin licitaţie publică a terenului de 22.750 mp, pe o perioadă de 49 de ani, şi Caietul de Sarcini destinat licitaţiei. Preţul concesiunii era stabilit la 105.960 de dolari pe an, conform HCLM 397. Cele două hotărâri au fost votate cu 28 de voturi, dintr-un total de 31.
 
În Caietul de Sarcini era stabilit ca societatea care va concesiona terenul să realizeze un Centru de Agrement, Cultură şi Comerţ, precum şi: „În vederea protejării spaţiului verde şi a dezvoltării condiţiilor de mediu, este obligatorie agrementarea pentru compensare a restului de spaţiu verde. Astfel, pentru fiecare pom tăiat, concesionarul va avea obligaţia să planteze un număr de cinci pomi în zone stabilite de Consiliul Local“.
 
Conform aceluiaşi Caiet de Sarcini, urma ca Microdelta din ansamblul de agrement care mai deţine Planetariul şi Delfinariul să fie „agrementată“. În plus, noul dezvoltator al mall-ului avea sarcina să amenajeze o grădină botanică în colaborare cu Universitatea „Ovidius“, tot în parcul Tăbăcărie. Iar cel mai important lucru era ca societatea care va concesiona terenul să realizeze un parc într-o altă zonă a oraşului, similar cu cel desfiinţat prin construcţii.

Terenul a fost trecut din condei din domeniul public în cel privat

La acea vreme, proiectul a întâmpinat o opoziţie consistentă din partea opiniei publice şi, pentru o perioadă, a fost ţinut la sertar. La un an după aprobarea celor două HCLM - 396 şi 397 -, chiar în preajma Crăciunului, pe 19.12.2001, Radu Mazăre a reluat proiectul şi a pus pe ordinea de zi a Consiliului Local o altă hotărâre pe tema concesiunii terenului din parcul Tăbăcăriee. Este vorba de HCLM 508, care modifica cele două hotărâri din septembrie 2000, 396 şi 397. De fapt au fost votate Studiul de Oportunitate, Planul Urbanistic de Detaliu pentru un teren de 40.050 mp şi s-a aprobat concesiunea prin licitaţie a unui teren de aceeaşi suprafaţă, 22.750 mp. În fapt, modificările privesc terenul de 3.300 mp care a aparţinut Bulevard SA şi care este scos din PUD-ul iniţial, ce se referea la o suprafaţă de 43.550 mp. În rest, s-a dat undă verde pentru concesiunea şi lansarea proiectului Centru de Agrement, Cultură şi Comerţ - Mall.

 
Cea mai importantă modificare este legată de situaţia juridică a terenului destinat concesiunii. Pentru că din domeniul public al municipiului terenul nu putea fi concesionat, a trebuit să i se schimbe statutul. În HCLM 397/2000, terenul de 22.750 mp apare ca fiind în proprietatea publică a municipiului Constanţa, iar în noua hotărâre votată, HCLM 508, acelaşi teren apare ca fiind în proprietatea privată a municipiului Constanţa. În hotărâre nu se menţionează vreun alt document care să facă vorbire despre schimbarea situaţiei juridice a terenului.

Holland Development Group, câştigătoarea licitaţiei

Pe 19 februarie 2002, s-a organizat licitaţia pentru concesionarea terenului. Câştigătoarea licitaţiei a fost Holland Development Group SA Bucureşti. Durata concesiunii era de 49 de ani, cu o redevenţă anuală de 114.960 de dolari, faţă de 105.960 de dolari, aşa cum era trecut în hotărârile de Consiliu. Obligaţia concesionarului era de a construi un mall, aşa cum prevedeau HCLM 396, 397, modificate prin 508.

Modul de operare „C“

Sintagma „modul de operare C“ nu aparţine subsemnatului, ci procurorului care a instrumentat Dosarul Retrocedărilor, în care apar Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi alţi 35 de inculpaţi. Menţionăm că modul de operare C se referă la mai multe terenuri intrate în posesia Holland Development Group SA prin câteva dispoziţii de primar remise de Radu Mazăre în favoarea acestei firme. De asemenea, precizăm că dosarul se judecă încă la prima instanţa, Curtea de Apel Bucureşti, de mai bine de şapte ani.
 
Revenind la afacerea imobiliară care a stat la baza afacerii City Park Mall, trebuie menţionat că aceasta mai are o parte. A doua parte a poveştii este legată de moştenirea familiei Gardef. În paralel cu concesionarea terenului către Holland Development Group SA Bucureşti, pe 7 august 2001, la Primăria Constanţa, Ştefania Carmen Dragne-Gardef, Eleonora Gardef, Cornelia Gardef şi Adrian Cănănău au depus, prin avocatul Ionel Haşotti, notificarea cu numărul 105830. Cei patru solicitau restituirea în natură a unui teren de 100.000 mp situat în parcul Tăbăcărie. Notificarea nu a primit niciun răspuns timp de doi ani. Situaţia s-a schimbat radical după septembrie 2003, când, probabil, notificatorii au primit vreo ofertă şi au schimbat tactica în litigiul cu Primăria Constanţa. Ei au acceptat o tranzacţie cu Holland Development Group SA.

Cine este Holland Development Group

Înfiinţată în decembrie 2001, în capitală, firma a avut de la bun început printre fondatori şi societatea Millenium Global Development SA - care, la acea dată, avea, la rândul ei, sediul în Bucureşti -, fiind reprezentată de administratorul Sorina-Gina Hortolomei-Moscu (cunoscută ca verişoara lui Radu Mazăre). Ceilalţi acţionari din firmă erau Flash Trading House SRL (administrator - Bogdan Gabriel Sandu), Flash Enterprises SRL (administrator - Crina Simona Sandu) şi Crina Simona Sandu împreuna cu Bogdan Gabriel Sandu. Firma avea de la început ca obiect de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, constând în servicii de închiriere sau leasing imobiliar, inclusiv fond imobiliar, ca de exemplu administrarea unui complex comercial tip mall.

Punct de lucru în clădirea Telegraf - TV Neptun

În mai 2004, acţionarii decid deschiderea unui punct de lucru al societăţii în Constanţa, la parterul şi subsolul unui clădiri situate pe bulevardul Mamaia nr. 296. Aici au în prezent sediul social peste 80 de societăţi comerciale, în clădire funcţionând cotidianul Telegraf şi televiziunea TV Neptun, controlate de omul de afaceri Sorin Strutinsky, apropiat al lui Radu Mazăre şi al lui Nicuşor Constantinescu. În luna iulie a aceluiaşi an, Holland Development Group a deschis un alt punct de lucru în Constanţa, Complex Sportiv Badea Cârţan.

Complexul Sportiv Badea Cârţan, proprietate a Holland Development din 2004

În octombrie 2010, firma a intrat în structura acţionariatului firmei Bulevard SA, cumpărând acţiunile de la Andreea Imobil Invest SRL. Din actul adiţional la actul constitutiv al societăţii, reiese că firma Bulevard SA avea să-şi mute sediul social în Constanţa, bulevardul Aurel Vlaicu nr. 264, „spaţiu deţinut de către SC Holland Development Group SA în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2832/30.06.2004“.
 
În Adunarea Generală a Acţionarilor din 4 aprilie 2006, acţionarii Holland Development Group SA decid mutarea firmei din capitală la Constanţa. Astfel, punctul de lucru deschis în Complexul Sportiv Badea Cârţan (proprietate a Holland Development Group SA din 30.06.2004) devine sediu social. Tot atunci, Bogdan Gabriel Sandu se revocă din funcţia de administrator al firmei, unic administrator devenind la acea dată Sorina-Gina Hortolomei-Moscu.

Cumpără peste două hectare de teren de la Westhouse

La 30 ianuarie 2008, acţionarii Holland Development Group SA hotărăsc să cumpere terenul situat pe bulevardul Aurel Vlaicu (fosta fermă zootehnică - SC Agroholding), lot 2/1, în suprafaţă de 22.500 de metri pătraţi, de la SC Westhouse Group SRL. Firma, subsidiară a grupului RomReal, era controlată de norvegianul Kay Tonnes Thorkildsen (decedat în urmă cu câteva luni), unul dintre partenerii de afaceri ai lui Sorin Strutinsky.
 

La 24 martie 2008, acţionarii decid participarea cu 95% în SC Galamari Invest SRL, societate în curs de înfiinţare. La aceeaşi dată, Millenium Global Development SA decide să o împuternicească pe Sorina-Gina Hortolomei-Moscu să reprezinte societatea în Adunarea Generală a Holland Development. Are aşadar, din acest moment, puteri absolute în firmă.
 
Ceva se schimbă începând cu această dată, întrucât a fost ultima şedinţă în care hotărârile au fost luate în prezenţa acţionarilor care deţineau 100% din capitalul social. Din ianuarie 2008, toate şedinţele s-au ţinut în prezenţa acţionarilor care deţin 80% din numărul acţiunilor. Suntem motivaţi să credem că cea care a decis soarta firmei începând din acest moment a fost firma Millenium Global Development SA (administrată de Sorina-Gina Hortolomei-Moscu), care deţine 80% dintre acţiuni. În prezent, Flash Enterprises SRL deţine un procent, Crina Sandu şi Bogdan Gabriel Sandu deţin ca persoane fizice câte 2%, iar Flash Trading House SRL - 15% dintre acţiuni.

Puterea decizională, transmisă de la mamă la fiică

La şedinţa AGA din mai 2010, s-a adus prima dată în discuţie schimbarea formei juridice a societăţii din SA în SRL. Această idee a fost reiterată şi în cadrul AGA din 9 aprilie 2015. Propunerea se pare că nu a fost acceptată, căci firma a rămas cu aceeaşi formă de organizare ca şi la înfiinţare. La şedinţa din martie 2011 se decide prelungirea mandatului Sorinei Moscu pe o perioadă de patru ani. În martie 2014, aceasta se retrage din calitatea de administrator unic şi se numeşte pentru patru ani administrator unic la firma Galactica House SRL, reprezentată permanent de administratorul Georgiana Andreea Şerban, tocmai fiica Sorinei Moscu. Tot atunci, Sorina Moscu se revocă din funcţia de administrator şi în firma Millenium Global Development, numind aceeaşi firmă, Galactica House, şi, implicit, împuternicind-o pe fiica sa, Andreea Georgiana Şerban, să reprezinte interesele în firmă. Are aşadar loc o „translatare“ a puterii decizionale de la mamă la fiică, după ce Sorina-Gina Hortolomei-Moscu a intrat în vizorul DNA.
 
În secţiunea „documente“ poate fi vizualizat contractul de concesiune la care facem referire în cuprinsul materialului.

Despre modul în care Holland Development Group a intrat definitiv în posesia a peste 50.000 de mp de teren în parcul Tăbăcărie în urma unei retrocedări vom vorbi în următorul episod.