Corupţi şi nu prea? Poliţiştii care au „protejat" Portul

Patru ofiţeri sau foşti ofiţeri de poliţie le-au atras atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la activitatea din porturile şi vămile constănţene. Dacă situaţiile ofiţerilor Adrian Sorin Pătraşcu, din cadrul Grupului de Nave Constanţa, şi respectiv Vasile Viorel, din cadrul Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Constanţa sunt cunoscute, primul fiind trimis în judecată în dosarul Portul, iar cel de-al doilea fiind scos de sub urmărirea penală, ZIUA de Constanţa vă prezintă cazurile altor doi ofiţeri de poliţie luaţi în vizor de DNA.

Cei doi sunt Cornel Roşu, fostul şef al Serviciului de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere a Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, şi Corneliu Ionescu, în prezent pensionat, membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor. Cu o calitate iniţială de învinuiţi în dosarul Portul, cei doi au fost scoşi de sub urmărirea penală, prin rechizitoriu. În actul de inculpare întocmit de procurorii DNA Gheorghe Bocşan şi Lucian Papici se arată că grupul infracţional care acţiona în porturile şi vămile constănţene beneficiau inclusiv de o zonă de protecţie „anti-law enforcement". Aceasta, potrivit DNA, „a fost asigurată de ofiţeri de poliţie activi sau pensionaţi, care îşi desfăşurau activitatea în legătură cu Portul Constanţa Sud Agigea, pe diferite genuri de activităţi, cum ar fi poliţia de frontieră, investigarea fraudelor etc". În continuare, DNA a arătat că „ofiţerii de poliţie implicaţi în activitatea grupului infracţional organizat, în forma aderării şi sprijinirii grupului sunt: Pătraşcu Adrian Sorin, Vasile Viorel, Ionescu Corneliu şi Roşu Cornel".

Mita „dovlecită"

„(...) Ceilalţi trei lucrători ori, după caz, foşti lucrători de poliţie, au activat, la data săvârşirii faptelor, tot în zona de competenţă teritorială a porturilor constănţene". Dincolo de situaţiile comisarilor şefi Adrian Sorin Pătraşcu şi Viorel Vasile, prezentate în ediţiile anterioare, este de menţionat că ofiţerii Ionescu şi Roşu au avut calitatea de învinuiţi, fiind cercetaţi în stare de libertate, primul pentru „săvârşirea infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la infracţiunea de dare de mită", iar al doilea pentru „luare de mită". Acuzat de sprijinire de grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ionescu a fost scos de sub urmărirea penală, primind o sancţiune cu caracter administrativ, anume o amendă de 1.000 de lei, procurorii fiind de părere că unele dintre faptele pentru care a fost cercetat nu ar fi existat, iar celelalte nu prezentau pericolul social al unei infracţiuni. În plus, Ionescu, fost ofiţer de poliţie din Giurgiu, a fost obligat să achite şi cheltuielile judiciare pe care le-a ocazionat, potrivit procurorilor DNA, în sumă de 200 de lei. La rândul său, Cornel Roşu a primit o rezoluţie de scoatere de sub urmărirea penală după ce procurorii anticorupţie au ajuns la concluzia că fapta de care a fost acuzat iniţial nu există. Concret, acestuia i se imputa faptul că, în calitate de şef al Serviciului de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa (inspectorat în prezent transformat în Garda de Coastă), ar fi avut o convorbire cu Marian Ionuţ Iordănescu, inculpat în dosarul Portul, discuţie ce l-ar fi incriminat pe primul. Astfel procurorii DNA au arătat în rechizitoriu că „la data de 30.07.2010, într-o discuţie ce utilizează un limbaj codificat, învinuitul Roşu Cornel, ofiţer de poliţie, Şef al Serviciului de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul IGPF Constanţa, se informează de la inculpatul Iordănescu Marian Ionuţ care este valoarea mitei ce trebuie dată lucrătorilor vamali pentru realizarea unei operaţiuni vamale de către clienţi ai comisionarului vamal SC Marinco SRL, concomitent pretinzând personal ca mită o sumă descrisă codificat ca «dovleac», pentru protejarea intereselor clienţilor respectivi". În urma investigaţiilor, aşa cum am arătat, procurorii au decis scoaterea de sub urmărirea penală a ofiţerului în temeiul articolului 10 litera a din Codul de procedură penală, text de lege care prevede că o astfel de soluţie poate fi dispusă când „fapta nu există".