Creditorii, pe urmele lui Cristea

Inturcom SA, in faliment

Astazi, la Tribunalul Comercial Constanta, va avea loc sedinta Adunarii Creditorilor in vederea stabilirii cuantumului real al creantelor si modalitatea de plata a acestora de catre societatea comerciala Inturcom SA din Costinesti care a fost administrata de Traian Cristea, actualul primar al localitatii * La Tribunalul Comercial din Constanta se afla pe rolul instantei de judecata dosarul 3303/2001, prin care Banca Agricola SA -Sucursala Constanta, actuala Raiffeisen, se lupta sa intre in posesia cuantumului unui imprumut mai vechi acordat SC Inturcom SA Costinesti * Intre aceste parti s-a incheiat un contract de credit in valoare de peste 400.000 de dolari pentru finantarea unui proiect de dezvoltare a sectorului de mecanizare * Din cauza neplatii datoriilor, banca a actionat Inturcom in instanta * Institutiei bancare i s-au alaturat si alti creditori printre care si DGFP Constanta, care a solicitat instituirea procedurii de faliment si reorganizare judiciara * Tabloul preliminar de creante la data de 1 iulie 2003 se prezenta astfel: Administratia Finantelor Publice Eforie-3,9 miliarde lei, Banca Raiffeisen-472.549 dolari si SC Olimpus SA-8,6 milioane lei

La Tribunalul Comercial din Constanta se afla pe rolul instantei de judecata dosarul 3303/2001, prin care Banca Agricola SA -Sucursala Constanta, actuala Raiffeisen, se lupta sa intre in posesia cuantumului unui imprumut mai vechi acordat, inca din anul 1994, SC Inturcom SA Costinesti, condusa de Traian Cristea, actualul primar al localitatii.Atunci, intre cele doua parti s-a incheiat un contract de credit, avand numarul 10.443/7 noiembrie, in valoare de peste 400.000 de dolari pentru finantarea unui proiect de dezvoltare sector mecanizare existent in dotarea societatii cu utilaje din tara si import. In totalitatea lui, imprumutul se impartea in 399.686 dolari provenind din credite BIRD/BERD si 168.867.000 lei, partea Bancii Agricole SA. Durata de rambursare a creditului era de cinci ani, cu o perioada de gratie de un an. In ceilalti patru ani, debitorul se obliga prin contract sa achite contravaloarea creditului in opt rate semestriale, prima rata devenind scadenta la data de 31 august 1995. Prin urmare, creditul trebuia rambursat pana in anul 1999, data care nu a fost respectata. Pentru a obtine creditul, SC Inturcom SA a avut nevoie sa depuna garantii, care trebuiau constituite in favoarea Bancii Agricole si care in cazul acesta au constat in contractul de cautiune numarul 12/7 iulie 1994, incheiat in favoarea societatii de catre SC Cellam SA Amzacea, la valoarea de 948.750.000 lei.

Datorii peste tot

Din cauza neplatii imprumuturilor catre banca, aceasta a actionat in instanta societatea, pentru aceleasi motive alaturandu-i-se si alti creditori. Printre acestia se afla si Directia Generala a Finantelor Publice Constanta, care a solicitat instituirea procedurii de faliment si reorganizare judiciara conform prevederilor Legii 64/1995. Tabloul preliminar de creante la data de 1 iulie 2003 se prezenta astfel: Administratia Finantelor Publice Eforie-3,9 miliarde lei, Banca Raiffeisen-472.549 dolari si SC Olimpus SA-8,6 milioane lei. Conform unei note depuse la dosar de catre Corina Curutz, lichidatorul firmei, societatea a inregistrat un deficit de capital de 1,6 miliarde lei cauzate de pierderile in valoare de 3,4 miliarde lei. Pentru ca sunt inregistrate debite fata de mai multe persoane juridice la care se adauga si cele fata de bugetul de stat, s-a stabilit ca astazi sa aiba loc la Tribunalul Comercial Constanta, Adunarea Creditorilor in vederea stabilirii cuantumului real al creantelor si modalitatea de plata a acestora.Primarul localitatii Costinesti are un trecut destul de pigmentat cu tot soiul de invarteli menite sa ii asigure bani si influenta. Inainte de revolutie, el a fost directorul Asociatiei Economice Intercooperatiste din localitate, aceasta fiind una dintre formele de asociere a fostelor CAP-uri din zona, respectiv Tuzla, Costinesti, Pecineaga, Mereni, 23 August. Scopul acestei societati era sa vina in ajutorul agricultorilor, centralizand diverse activitati de productie, cum ar fi, spre exemplu, fabricarea nutreturilor. Actualul primar al Costinestiului a tras sforile pentru a fi numit director al noii fabrici de nutreturi combinate.

Cronica unui faliment anuntat

Imediat dupa 1989, Cristea a cedat fiecarui fost CAP din componenta partile sociale care ii reveneau, ramanand numai cu activele din Costinesti. Societatea s-a privatizat si a fost preluata de Traian Cristea, pe care a administrat-o destul de defectuos cu inca alte patru persoane. Din acel moment, afacerile actualului primar au inceput sa prospere. AEIC s-a transformat in SC Inturcom SA Costinesti, care si-a diversificat rapid obiectul de activitate, extinzandu-se in turism, comert, productie agricola, abator si fabrica de produse lactate. Intuind ca turismul poate sa aduca multi bani, Cristea s-a apucat de cumparat si construit hoteluri si pensiuni. Mai intai, el a construit Hanul Darie, in prezent Hanul Ielelor. Apoi a preluat Complexul alimentar de langa Posta din Costinesti si a construit Hotelul Pelican.Inturcom a inceput sa acumuleze datorii pe care nu le-a platit niciodata. Atunci cand Directia Generala a Finantelor Publice a incercat sa recupereze datoria prin executare silita, pe numele firmei lui Cristea nu se mai afla nimic.El vanduse toate activele. Hanul Darie a fost vandut fostului parlamentar PSD, Mihai Lita, decedat intr-un accident rutier, iar celelalte, nepotului sau, Mihai Ion, originar din Targoviste, stabilit apoi in Costinesti. Intre timp, in noiembrie 1999, s-a infiintat comuna Costinesti, desprinzandu-se de Tuzla. Cristea a speculat momentul candidand in 2000 pe listele PD si a fost ales primar. Dupa preluarea puterii de catre PSD, Cristea a migrat la partidul aflat la putere. In 2001, el a dat primul tun din banii publici. Sub pretextul ca primaria nu avea sediu, a fost cumparata o cladire. Ca sa iasa probabil ceva si pentru nepotu`, a fost cumparat imobilul ce a apartinut Inturcom, care intre timp fusese vandut nepotului sau, Mihai Ion. In felul acesta, banii s-au intors in familie. Intre timp, Cristea a candidat din nou la primarie in 2004, de aceasta data pe listele PSD. Intrarea lui Cristea in PSD este posibil sa aiba legatura cu procesul in care se judeca situatia Intrucom pentru recuperarea debitelor. Se pare ca mutarea politica i-a folosit, caci procesul a ramas in aer. Nimeni nu stie ce s-a intamplat cu o serie de utilaje ale SC Inturcom, respectiv tractoare, remorci etc, insa se cunoaste ca toate lucrarile de gospodarire comunala pe care le face Primaria sunt executate cu utilaje asemanatoare, pe care toti oamenii din Costinesti le recunosc cu usurinta. Se poate trage concluzia ca Traian Cristea are reteta prin care sa realizeze avantaje materiale personale in detrimentul tertilor, respectiv banci sau institutiile statului. El, prin politica pe care a dus-o la Inturcom, a atras capital pe care l-a investit in bunuri pe care ulterior le-a vandut unor apropiati la preturi pe care nu le cunoastem, dar care nu credem ca erau in avantajul firmei care la un moment dat nu mai avea garantii pentru banca. Oricum, reiese clar ca Traian Cristea a urmarit transferarea capitalului prin diverse tertipuri in favoarea sa si in detrimentul statului si al bancii.