Cu executare pentru fostul şef al Gărzii Financiare Constanţa Toţi poliţiştii din DNA, puşi sub urmărire şi suspectaţi de divulgarea de informaţii (motivare)

02 Sep, 2015 00:00 Ionuţ ZAGONEANU 7273 Marime text

Manolachi este judecat într-un alt dosar alături de Răducu Valentin Preda, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor şi fost consilier al fostului primar al Constanţei, Radu Mazăre

Lia Savonea, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, şi Daniel Grădinaru, vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe, au amânat pentru jumătatea acestei luni dosarul în care Ciprian Mihail Fronea, fostul şef al Gărzii Financiare - Secţia Constanţa, Sorin Florea, fostul comisar general al Gărzii Financiare, şi Eduard Cristian Tomescu, fost comisar în cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, au fost condamnaţi, în primă instanţă, la închisoare cu executare. În această cauză, tot pedeapsă cu executare a luat şi Dan Emil Manolachi, fost ofiţer de poliţie judiciară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Poliţiei Judeţului Constanţa. În contextul celor mai sus precizate, ZIUA de Constanţa prezintă integral motivarea judecătorului Mitu Ştegaru, din Tribunalul Bucureşti, cel care a dictat aproape 15 ani de temniţă în prezenta cauză.

În rechizitoriul întocmit, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au reţinut că, „în zilele de 7 şi 8 iulie 2012, inculpatul Manolachi Dan Emil, în calitatea sa de comisar-şef în cadrul DNA - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, a furnizat, pe circuitul format din inculpatul Fronea Ciprian - inculpatul Florea Sorin - inculpatul Tomescu Eduard, informaţii nedestinate publicităţii, care vizau aspecte esenţiale ale unui dosar instrumentat de unitatea de parchet din care făcea parte“.

„Aspecte de ordin tactic“

Aceste informaţii reprezentau, potrivit DNA, conţinutul denunţului care ar fi stat la baza înregistrării dosarului, solicitarea şi dispunerea autorizaţiilor de interceptare de către instanţa de judecată, rezultatul activităţilor infracţionale monitorizate urmare a autorizării de către instanţă, aspecte de ordin tactic privind ancheta şi realizarea momentelor operative. „Prin aceste acţiuni, inculpatul Manolachi Dan Emil a urmărit să obţină pentru sine de bunuri necuvenite în valoare de 250 de lei, precum şi ca autorul infracţiunii de corupţie să evite prinderea în flagrant delict. Acţiunile desfăşurate de inculpatul Manolachi Dan Emil au condus la îngreunarea cercetărilor şi implicit la acel moment, la obţinerea de foloase necuvenite pentru altul, reprezentând obiectul infracţiunii de corupţie, şi anume suma de 200.000 de euro“, se mai arată în rechizitoriu.

„Din culpă, nu în forma vinovăţiei cerută de lege“

Examinând actele şi lucrările dosarului, judecătorul Mitu Ştegaru, din Tribunalului Bucureşti, a reţinut următoarele: „Audiat de către instanţă la termenul de judecată din data de 12.09. 2014, inculpatul M.D.E. a învederat instanţei că recunoaşte infracţiunile puse pe seama sa şi înţelege să beneficieze de prevederile art. 374 şi următoarele C.p.p. La solicitarea instanţei de a detalia pe larg modalitatea de săvârşire a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul a învederat în realitate că a săvârşit acele infracţiuni din culpă, şi nu în forma vinovăţiei cerută de lege, din cuprinsul întregii declaraţii a inculpatului reieşind astfel contrariul prevederilor art. 374 şi următoarele C.p.p., altfel spus, inculpatul îşi afirma nevinovăţia“.

„Chestionat din nou de către instanţă, la termenul de judecată din data de 22.09.2014, inculpatul a afirmat, cât se poate de clar, că nu a furnizat coinculpatului F., la întâlnirea pe care a avut-o cu acesta, date concrete, respectiv faptul că martorul-denunţător... luase deja o mită de... euro şi urma să mai ia o nouă tranşă de... euro, acţiune ce era deja monitorizată de DNA în scopul prinderii în flagrant a martorului-denunţător..., inculpatul furnizând coinculpatului F., prin «scăpare», o informaţie mult mai generică, respectiv că acel martor-denunţător... se află în vizorul DNA, la mijloc fiind vorba de o sumă mare de bani, furnizarea acelei informaţii nefiind astfel făcută cu scopul de a ajunge la cunoştinţa martorului-denunţător şi de a zădărnici astfel eforturile DNA, ci pur şi simplu, prin «scăpare», adică culpă“, se mai arată în motivarea judecătorului Ştegaru.

„Atitudine de dezinteres faţă de cercetarea judecătorească“

„Inculpatul a mai negat faptul că bunurile pe care le primise de la coinculpatul F. nu erau o răsplată a informaţiei pe care o furnizase acestuia din urmă. În raport de conţinutul declaraţiei şi atitudinea inculpatului, instanţa a apreciat că în cauză nu îşi găsesc aplicarea prevederile art. 374 şi următoarele C.p.p., astfel că a respins cererea inculpatului de aplicare a acestor prevederi, astfel încât şi faţă de acesta s-a dispus efectuarea de cercetări şi administrarea de probe. S-a pus în vedere inculpatului că are dreptul să solicite readministrarea probatoriului efectuat în faza de urmărire penală şi noi probe cu ocazia cercetării judecătoreşti. După acest moment procesual, inculpatul M.D.E. a adoptat o atitudine de dezinteres faţă de cercetarea judecătorească, pentru ca, în ultimul cuvânt, să-şi afirme din nou nevinovăţia, singura explicaţie a atitudinii inculpatului fiind aceea a faptului că a fost trimis în judecată într-o altă cauză penală (...) pentru infracţiuni mult mai grave, una dintre acestea fiind cea prevăzută de art. 407, alin.1 C.p., care are o limită maximă a pedepsei de 15 ani de închisoare, astfel că inculpatul a considerat că, indiferent de cuantumul pedepsei pe care ar urma să o primească în prezenta cauză, acesta va fi absorbit de pedeapsa ce urmează a fi primită în cealaltă cauză“, potrivit documentului mai sus precizat.

Judecătorul Mitu Ştegaru a mai consemnat în motivare că, „la rândul lor, audiaţi de către instanţă, ceilalţi trei coinculpaţi au negat infracţiunile puse pe seama lor, speculând astfel la maximum posibil «breşa» oferită de inculpatul M.D.E.“.

Drumul către „bunăstare“

„Având în vedere atitudinea nesinceră de care a dat dovadă inculpatul M. atât în faza de urmărire penală, cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti (inculpatul pur şi simplu a manifestat nepăsare, prin declaraţiile sale încercând de fapt să scape de răspundere penală pe ceilalţi trei inculpaţi), împrejurările şi modul de săvârşire a infracţiunilor, promovat într-o înaltă funcţie la nivelul DNA - SC (Structura Centrală), inculpatul, în loc să îşi folosească cunoştinţele în scopul exercitării cu bună credinţă a profesiei pe care singur şi-a ales-o, a înţeles să «torpileze» munca colegilor săi şi a procurorilor de a căror încredere se bucura, singurul lui ţel fiind acela de a ajunge într-o funcţie şi mai înaltă, respectiv aceea de şef IPJC (n.r. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa), unde, odată ajuns, i s-ar fi deschis drumul către «bunăstare», deşi salariul, conform propriei declaraţii, nu era unul de neglijat (... lei /lunar). Natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite de către inculpat, prin divulgarea acelor informaţii, organele de urmărire penală, în speţă, DNA, a trebuit să întreprindă eforturi susţinute, pe de o parte, pentru tragerea la răspundere a martorului-denunţător..., iar pe de altă parte, de depistare a «cârtiţei» infiltrate în structurile sale. Practic, pe parcursul unei lungi perioade de timp, toţi poliţiştii implicaţi în structura DNA au fost puşi sub urmărire şi suspectaţi de divulgarea de informaţii (…)“, potrivit motivării judecătorului Ştegaru.

„Flagrant eşuat“

„Referitor la ceilalţi trei inculpaţi, instanţa are în vedere, de asemenea, atitudinea nesinceră a acestora, de neînţeles în raport de materialul probator şi pregătirea profesională a inculpaţilor, gradul de pericol deosebit de ridicat al infracţiunilor săvârşite, în sensul că, în loc să se ocupe de problemele specifice profesiei lor, inculpaţii aveau grijă să îşi anunţe eventualii colegi despre faptul că sunt în vizorul DNA pentru luare de mită, urmările săvârşirii infracţiunii, prin «atenţionarea» colegului lor..., flagrantul pus la cale de către DNA nu s-a mai efectuat, pentru o lungă perioadă de timp... neputând fi tras la răspundere penală, iar inculpatul M., în continuare, a furnizat informaţii din dosarele DNA, fiind prins abia după un an şi ceva (…)“, conform motivării.

Pedepsele

Dan Emil Manolachi - 6 ani şi 8 luni de închisoare în regim de detenţie.

Sorin Florea, fost comisar general al Gărzii Financiare - 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

Ciprian Mihail Fronea, fost comisar-şef al Gărzii Financiare, Secţia Constanţa - 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

Eduard Cristian Tomescu, fost comisar în cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, - 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

În prezent, dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti, cauza fiind trimisă spre soluţionare judecătorilor Lia Savonea, preşedintele instanţei, şi Daniel Grădinaru, vicepreşedintele.

Întreaga motivare a Tribunalului Bucureşti poate fi citită integral accesând secţiunea „Documente“ din ediţia online a cotidianului ZIUA de Constanţa.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii