Cum deliberează judecătorii

Astfel, forul superior al justiţiei a precizat faptul că dacă instanţa nu poate hotărî de îndată într-o anumită cauză, completul are posibilitatea să amâne pronunţarea pentru un termen de cel mult şapte zile, anunţat de preşedintele completului de judecată şi menţionat în condica şedinţei de judecată. Totuşi, există situaţii când, chiar dacă intenţia completului este de a se pronunţa în ziua respectivă, numărul mare de dosare împiedică luarea unei decizii, din motive obiective. „Completul de judecată deliberează şi scrie dispozitivul, apoi, preşedintele completului se întoarce în sala de şedinţă şi îl pronunţă în şedinţă publică", spun reprezentanţii CSM. Mai mult, aceştia mai menţionează faptul că soluţiile pronunţate în fiecare cauză, termenele acordate în cazul proceselor amânate, dar şi alte măsuri dispuse în şedinţa de judecată se menţionează pe scurt în condica şedinţei de judecată, astfel încât părţile să ia cunoştinţă despre situaţia dosarului. Totodată, aceleaşi menţiuni se fac şi în aplicaţia ECRIS, ce poate fi consultată pe internet, la adresa portal.just.ro. În privinţa hotărârii pronunţate de instanţă la finalul unui proces, CSM arată că aceasta trebuie să reflecte opinia majorităţii judecătorilor care formează completul de judecată. „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau de recurs, ori pe ultima încheiere". Dacă nu se poate ajunge la o opinie majoritară, atunci se formează un aşa-numit complet de divergenţă, din care va face parte şi preşedintele instanţei sau al secţiei, complet care va pronunţa o soluţie în aceeaşi zi sau în cel mult cinci zile.

Ce poate decide instanţa

Este de precizat că soluţiile pe care o instanţă le poate pronunţa în materie civilă sunt de admitere a cererii, când i se dă dreptate reclamantului, instanţa apreciind că cererea sa este îndreptăţită şi dovedită sau de admitere în parte a cererii, când judecătorii apreciază că solicitările reclamantului sunt numai în parte îndreptăţite, pentru cele considerate nefondate motivându-se în scris respingerea lor. Totodată, instanţa poate hotărî respingerea cererii reclamantului, când din starea de fapt reţinută şi din aplicarea legii rezultă că cererea reclamantului este neîndreptăţită sau nedovedită. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că instanţa poate pronunţa şi soluţii extraordinare, ca urmare a soluţionării unor excepţii. Astfel, judecătorii pot respinge cererea ca tardiv introdusă (dacă solicitările reclamantului au fost înaintate instanţei după expirarea unui termen expres stabilit de lege, acolo unde este cazul) sau ca prematur introdusă (de exemplu, contestaţia împotriva unei decizii de pensionare neemise încă). De asemenea, cererea mai poate fi anulată şi ca netimbrată sau insuficient timbrată (când nu au fost achitate taxele stabilite prin lege, deşi instanţa i-a pus în vedere reclamantului acest lucru). „Judecătorul mai poate pronunţa hotărâri prin care ia act de renunţarea părţilor la judecată, de renunţarea părţii la însuşi dreptul pretins, prin care dispune suspendarea judecării cauzei, în cazuri limitativ prevăzute de lege, sau prin care se ia act de învoiala părţilor".