Cum ne dăm în judecată şi unde ajung dosarele noastre

Consiliul Superior al Magistraturii informează că cererea de chemare în judecată se depune la registratura instanţei şi trebuie să cuprindă datele personale şi de identificare ale părţilor, adică numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, iar în cazul persoanelor juridice, numărul de înmatriculare la Registrul Comerţului, codul fiscal şi contul bancar. În plus, în solicitare trebuie să se menţioneze ce drept solicită reclamantul să îi fie recunoscut de către pârât, valoarea solicitată (atunci când pretenţiile formulate în cerere au o valoare în bani) şi trebuie făcută o prezentare pe scurt ca faptelor reclamate. Nu în ultimul rând, cererea trebuie să cuprindă textul de lege pe care aceasta se întemeiază, dovezile pe care le reclamantul le poate aduce în sprijinul solicitărilor sale (martori, acte, expertiză) şi trebuie să fie semnată de cel care a formulat cererea. Foarte important este faptul că, potrivit CSM, pentru a fi primită, cererea de chemare în judecată trebuie să fie depusă în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă. De pildă, în cazul unui litigiu între doi vecini, cererea de chemare în judecată trebuie dusă în trei exemplare la instanţă. Solicitarea se poate depune personal sau prin mandatar. De asemenea, cererea poate fi trimisă şi prin poştă. Singura excepţie era reprezentată de cererile de divorţ, ce trebuie depuse personal de reclamant şi sunt primite numai de preşedintele instanţei sau judecătorul de serviciu, în anumite zile din săptămână, prestabilite la nivelul fiecărei instanţe.

Cum se redactează întâmpinarea

După ce este depusă, cererea se înregistrează, iar apoi primeşte, prin sistemul ECRIS, un număr unic pe ţară, astfel devenind dosar. În aceste condiţii, persoana care a formulat cererea de chemare în judecată devine reclamant, iar persoana împotriva căreia s-a formulat cererea devine pârât. Este util de ştiut că şi pârâtul poate depune, la rândul său, o cerere denumită „întâmpinare" şi prin care se apără de acuzaţiile aduse. Totodată, întâmpinarea trebuie să cuprindă datele personale şi de identificare ale părţilor, eventualele excepţii de procedură (de pildă, faptul că cererea de chemare în judecată ar fi trebuit depusă la altă instanţă, dacă este cazul), dar şi răspunsul la pretenţiile aduse de reclamant. Nu în ultimul rând, şi în cazul întâmpinării pot fi aduse dovezi, fiind vorba despre probele prin care pârâtul se apără împotriva susţinerilor aduse de reclamant. Şi întâmpinarea trebuie să fie semnată. Conform legii în vigoare, întâmpinarea depusă cel mai târziu cu cinci zile înainte de termenul stabilit pentru judecată, în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt în cauză, plus unul pentru instanţă.

Dosarul, repartizat aleatoriu

CSM informează că dacă pârâtul nu a depus întâmpinare, poate solicita instanţei de judecată un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării. Revenind la dosarul nou-format, acesta este repartizat în mod aleatoriu, tot prin intermediul sistemului ECRIS, unui complet de judecată. Potrivit CSM, „aplicaţia ECRIS repartizează dosarul, în funcţie de obiectul cererii, la unul dintre completele de judecată care judecă în materia respectivă în intervalul de timp prestabilit prin aplicaţie". În acest fel, judecătorii nu pot şti dinainte ce dosare le vor fi repartizate şi nici părţile din cauză nu pot şti cine va judeca dosarele lor.