Cutremure si tsunami in Dobrogea

În ciuda a ceea ce s-a crezut până acum, pericolul cutremului pândeşte în regiunea Dobrogei poate mai mult decât în alte zone ale ţării. Potrivit informaţiilor de pe site-ul www.cutremur.net , cercetătorii au ajuns la concluzia că Dobrogea nu este o zonă „aseismică", deşi, iniţial, s-ar putea crea o asemenea impresie. 

De la bun început trebuie menţionat faptul că, de-a lungul timpului, cele mai importante seisme s-au înrigistrat în zona Dobrogei de Nord şi zona litorală din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia, până în zona de la est de capul Shabla, din Bulgaria. În ceea ce priveşte zona litorală a Dobrogei de sud, este demn de remarcat că situaţia nu este deloc roz, cutremurele atingând, uneori, magnitudini de până la 7 sau 7,5 grade pe scara Richter şi având efecte devastatoare. De pildă, cutremurul din 31 martie 1901 a avut o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter şi a fost urmat de valuri seismice tsunami, cu înălţimi de până la patru metri. Urmările au fost înspăimântătoare: mai multe sate au fost practic măturate de pe faţa pământului, iar malurile au fost dislocate. La momentul respectiv, în România, seismul a fost resimţit nu numai în toată Dobrogea, dar şi în Oltenia şi Muntenia, şi chiar şi în sudul Moldovei. Iar, de parcă asta nu ar fi fost de ajuns, replicile şi seismele secundare locale care au urmat cutremurului s-au întins pe o durată de circa patru ani, cele mai puternice replici atingând magnitudini de până la 6 grade pe scara Richter şi fiind simţite chiar până la Bucureşti. Următorul cutremur despre care s-ar putea spune că a zguduit Dobrogea a avut loc pe 30 iunie 1956 şi a avut o intensitate de 5,5 grade pe scara Richter. Deşi s-a produs în zona Shabla, la sud de Mangalia, a fost resimţit în toată Dobrogea, dar şi în sud-estul Munteniei. Din fericire, nu s-au produs pagube materiale. Foarte interesant este faptul că cercetătorii au stabilit că seismele pontice cu caracter distrugător, similare celui din 1901, se repetă la intervale medii de 300 - 500 de ani, iar, în acest sens istoria, a înregistrat efectele devastatoare ale cutremurului din 1444, pe cele ale seismului din jurul anului 800 şi, respectiv, haosul creat de cutremurul din anul 543. În ceea ce priveşte Dobrogea Centrală, cutremurele sunt mai rare şi de magnitudini mici, care nu depăşesc 4 sau 4,5 grade pe scara Richter.

Tulcea, zguduită din temelii

La capătul opus, însă, pare să se situeze seismele locale din Dobrogea de Nord care, deşi au intensităţi de până la 5,5 grade pe scara Richter, se resimt destul de puternic din cauza adâncimilor focale mici. Cele mai afectate zone sunt Tulcea şi împrejurimile sale. Seismele din ultimii ani care au atras atenţia cercetătorilor s-au produs pe 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 şi 7 mai 2008. Pe 11 septembrie 1980, în zona Galaţi - Brăila s-a produs un cutremur de o magnitudine de 4,6 grade pe scara Richter. La scurt timp, acesta a fost urmat de seismul din 13 noiembrie 1981, din zona Tulcea - Mahmudia - Bestepe, cu o magnitudine de 5,2 grade pe scara Richter, care a fost resimţit la Tulcea cu intensitatea de circa V - VI pe scara Mercalli. După aceste două cutremure, activitatea seismică din zonă s-a păstrat la un nivel relativ scăzut, pentru ca, pe 3 octombrie 2004, dobrogenii din zona Tulcea - Mahmudia să fie zguduiţi de un cutremur de 5,4 grade pe scara Richter. Seismul s-a resimţit în estul Moldovei, al Munteniei, dar şi în Basarabia, inclusiv la Chişinău. Trei ani mai târziu, pe 7 mai 2008, un cutremur de o magnitudine de 5,2 grade pe scara Richter s-a produs în apropiere de Insula Şerpilor, dar a fost simţit şi în sudul Ucrainei, în Basarabia la Chişinău, dar şi în estul Moldovei, mai ales în Dobrogea, la Tulcea, Constanţa şi în alte localităţi din partea de est a României.