Daţi în judecată de Primarul Constanţei Cum şi-a (răs)plătit primăria angajaţii

În urmă cu aproximativ doi ani, în Constanţa s-a declanşat isteria sporurilor primite de angajaţii administraţiei publice locale, când lucrătorii Primăriei Municipiului Constanţa, ai Consiliului Local şi ai Consiliului Judeţean Constanţa au fost obligaţi să returneze sumele primite în anii trecuţi cu titlul de sporuri, Curtea de Conturi considerându-le plăţi nelegale. Controalele Curţii de Conturi au întors pe fraţi împotriva fraţilor şi au băgat zâzania între instituţii şi angajaţii lor. Şi totuşi, procesele intentate de primărie angajaţilor pentru recuperarea banilor s-au finalizat cu bine pentru cei din urmă. Mai exact, au fost suspendate, iar sporurile au rămas nereturnate.

Lucrătorii, sindicatele şi instituţiile publice locale s-au răsculat împotriva hotărârilor Curţii de Conturi, prin care sporurile şi drepturile erau declarate ca fiind nelegale, iar litigiul a fost dus în instanţă. La rândul ei, vrând-nevrând, primăria şi-a dat angajaţii în judecată, încercând să recupereze sumele cerute de Curtea de Conturi. Şi totuşi, când lucrurile păreau mai negre pentru angajaţii puşi la plata sumelor primite cu ani în urmă, a răsărit soarele şi pe strada lor: procesele în care fuseseră daţi în judecată de instituţiile angajatoare pentru recuperarea banilor au fost suspendate. Iar de atunci, nimeni nu i-a mai întrebat nimic de sporuri. Cel puţin, teoretic. Pentru că verificările Curţii de Conturi au continuat, iar de fiecare dată instituţia guvernamentală găsea ceva de cârcotit cu privire la modul în care administraţia publică locală îşi (răs)plătea angajaţii. Dincolo însă de aceste aspecte, este de menţionat că unul dintre primele nume care figurau pe lista angajaţilor daţi în judecată de Primarul Municipiului Constanţa a fost cel al lui Carmen Puşcaşi, în dosarul cu numărul 13104/118/2010.

Au renunţat la judecată

În cauză, aşa cum am menţionat în ediţiile anterioare, Carmen Puşcaşi figura în calitate de pârât, în timp ce Primarul Municipiului Constanţa, Municipiul Constanţa prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Primăria Municipiului Constanţa erau reclamanţii. Obiectul dosarului era reprezentat de „acţiune în răspundere patrimonială", fiind vorba, potrivit legislaţiei în vigoare, despre „demersul efectuat de angajator în urma unui prejudiciu suferit din vina salariatului". Cu toate acestea, indiferent la cât a fost estimat prejudiciul pe care Primăria Constanţa considera că l-ar fi suferit din cauza lui Carmen Puşcaşi, acesta nu a mai fost recuperat: la relativ scurt timp după ce a fost înregistrat dosarul, instanţa a hotărât ca, „în baza articolului 244 alineat 1 Cod procedură civilă", să suspende „judecarea cauzei având ca reclamanţi pe Primarul Municipiului Constanţa, Municipiul Constanţa prin Primar, Consiliul Local Constanţa şi Primăria Constanţa şi ca pârât pe Puşcaşi Carmen până la soluţionarea irevocabilă a cauzei înregistrată sub numărul 1228/36/2010 a Curţii de Apel Constanţa". Aceeaşi încheiere prevedea faptul că decizia de suspendare a procesului putea fi atacată cu recurs. Ceea ce nu s-a întâmplat. De altfel, aceeaşi hotărâre privind suspendarea procesului pentru recuperarea prejudiciului de la angajaţi a fost luată în toate cele peste 20 de dosare intentate de primărie angajaţilor săi. În ce priveşte dosarul pentru care s-au suspendat procesele, în respectivul litigiu părţi erau Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Local Constanţa, Municipiul Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa, în calitate de reclamanţi, iar de partea cealaltă se afla Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa, în calitate de pârât. Foarte interesant, şi acest proces a avut parte de un sfârşit în coadă de peşte, cum s-ar spune. Mai exact, judecătorii au luat act de „renunţarea reclamanţilor la soluţionarea cauzei". În aceste condiţii, nici procesele cu angajaţii nu s-au reluat.