Desertificarea Dobrogei (II)

Cauzele sunt in special antropice

Marile exploatari miniere de suprafata au facut sa apara in Dobrogea adevarate canioane californiene * Ele pot fi gasite la Sitorman, Ovidiu, Baia, Basarabi sau Mircea Voda * Alte cauze: lipsa unui sistem viabil de irigatii, a perdelelor forestiere si defrisarea unor suprafete extinse, folosirea unor ingrasaminte chimice necorespunzatoare sau incendierea miristilor * In prezent, se lucreaza pentru crearea unei echipe de specialisti care sa lucreze la un proiect articulat de prevenire a acestui fenomen periculos

Transformarea Dobrogei intr-o suprafata de desert, intr-un viitor nu prea indepartat, este un subiect pe tema caruia cotidianul nostru a mai atras atentia. Atunci noi am exemplificat cu fosta exploatare de metale rare din zona Vadu si cu depozitele de substante radioactive de langa Navodari. Vaste zone din Dobrogea ameninta sa se transforme in portiuni desertice, daca nu se intervine urgent, cu un proiect de reabilitare. Aceasta este parerea specialistilor, mai ales dupa concluziile celor doua intalniri internationale la nivel inalt de la Johannesburg si Kyoto, unde s-a pus problema incalzirii globale a Terrei, care accentueaza fenomenul de desertificare.

Mai ales cauze antropice

Desertificarea Baraganului si Dobrogei are drept cauze un complex de factori si este determinata de influenta nefasta a omului. Imputinarea padurilor, transformarea unor terenuri agricole in parloaga si lipsa acuta de irigatii sunt doar cateva cauze. In ceea ce priveste irigatiile, trebuie precizat ca aceasta problema conditioneaza o recolta buna in Dobrogea, pentru ca precipitatiile nu acopera necesarul de apa pentru dezvoltarea plantelor. Sistemul de irigatii construit inainte de 1989 a fost descompletat ulterior. Specialistii arata ca refacerea lui pe vechiul schelet ar fi prea costisitoare si neprofitabila. Ca alternativa, exista o propunere a specialistilor francezi care au proiectat un sistem de irigatii ce foloseste atat sistemul mecanic, dar si curgerea naturala a apelor din Dobrogea, ceea ce ar duce la diminuarea costurilor. Aplicarea incorecta a ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si erbicidelor este o alta cauza care duce la desertificare. Directorul Oficiului Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice, Marioara Nicolaescu, arata ca toate aceste substante, ca si tipul culturii trebuie sa fie in acord cu tipul solului. Astfel, producatorii agricoli ar trebui sa solicite o expertiza de specialitate, inainte de a se hotari la o anumita cultura sau de a folosi un anumit ingrasamant chimic. Marioara Nicolaescu ne-a mai declarat ca incendierea miristilor dupa recoltare, de catre agricultori, este foarte daunatoare solului. Cu toate ca exista un Ordin al Ministerului Agriculturii, multi agricultori folosesc inca aceasta practica, pentru ca este cea mai putin costisitoare.

"California"

Fostele exploatari miniere sunt raspunzatoare, de asemenea, pentru extinderea desertificarii. Este vorba despre foste exploatari de suprafata ale unor rezerve minerale precum calcar, argila, var sau diatomita. Exploatarea de la suprafata este mai ieftina, insa ea ar trebui sa presupuna obligativitatea ca societatea comerciala care a efectuat lucrarea sa faca lucrari de refacere a mediului. Cea mai mare problema este ca, inainte de 1989, nimeni nu se interesa cu adevarat de problemele de mediu, astfel ca Dobrogea este plina de zone "californiene", pe care le intalnim la tot pasul. Imensele gropi ramase de la fostele cariere contribuie la transformarea in desert si a zonelor din jur. Cateva dintre exemple ar putea fi cariera de la Sitorman, de unde s-a exploatat calcar pentru digurile de larg, carierele de la Ovidiu, Baia, exploatarea de creta de la Basarabi sau cea de argila de la Mircea Voda. In mod normal, aceste excavatii ar trebui acoperite cu pamant, pentru a fi aduse la nivelul avut inainte de interventia omului, iar apoi sa fi fost adaugat un strat vegetal, pentru ca zona sa se reabiliteze din punct de vedere ecologic.

Solutii exista

In fata unui fenomen atat de grav, prefectul Gheorghe Martin a propus articularea unui proiect concret de protectie a mediului ambiant din Dobrogea. In acest sens, se va crea o echipa formata din reprezentanti ai institutiilor abilitate in protectia mediului si sprijinirea agriculturii si se vor lua masuri impotriva desertificarii, a inundatiilor si a alunecarilor de teren, dar si pentru reabilitarea sistemului de irigatii, apoi o strategie de impadurire, precum si amenajarea hidrografica generala a Dobrogei. Pentru acest proiect se incearca atragerea unor fonduri guvernamentale, precum si a unor fonduri externe.